A markato te hala menari a monin hitaguhu
8
A matsi hahatoulana,
alam e hatei rami limiou temar kalala merai e Sunahan a man hun katuun tere Kristo i Masedonia.
2 Tara pöata ti kameien u nikamits na u tori tiama u para,
nori i sasaala noa has.
Nori ima ka mei ta ka,
kaba nori i maniata noa hasiin tegi hala menaien ta monin hitaguhu.
3 Alia e hatei ragou limiou,
nori i hala mei u ngil peisa i taren timar pile hapopo uaien bate na rus hasina.
4 Nori i singo hatagala sil korui tego haniga uu lam ba nori te taguhu raier u katuun tere Sunahan i Judia.
5 Ba nori e katoeier a ka te saluhe bani tu mar ngil uu lam,
taraha nori i hala mamin a peisaren tara Tsunono ba turu ngil tere Sunahan,
nori e hala has naier a peisaren i tamulam.
6 Ba lam e ranga hatagala mia tere Taitus tego kato noa menaien a toukui te hatanieien,
te hala menari a monin hitaguhu.
7 Kaba te kato haniga mia limiou tara mamanaka,
turu nihamana na tara niatei,
na temar takei uami limiou temar ngil mena mi lam alimiou,
alam e ngilem alimiou go markato haniga has uaiam teka tara toukui te hala naria a monin hitaguhu.
8 Alia ema tuke ragi limiou,
alia e ngilin tara negu a nimana tara nimaniata tara palair u kristen te ngilin hitaguhur,
balia te kato silegu alimiou go haröto has naiam tego ngil hamana koru mera milimiou u katuun tere Sunahan bate hala namiou a monin hitaguhu.
9 Alimiou e atei silemiou a nitaatagi tara Tsunono e Iesu Kristo.
Noahasina te ka meien a mamanaka a niga,
kaba turu ngilngil tanen i tarara ba nonei e butu here namei a katuun te möa ta ka.
Nonei e laba sila nama a mamanaka a niga tanen i Kolö tegomi hala meraienra a mamanaka a nigana i Kolö.
10 Alia e mar ranga uagu teka:
tu taniema limiou a ka teka turu hiningal te la hakapa,
turu ngil na tara mar nihalhala,
alimiou u tania hanigei mumen tara niniganiga i tamilimiou.
11 Bora,
na hakapa taleiam a ka tu hatanie muma limiou.
Ba nimaniata i tamilimiou te la gono mena te hala hakapa mena milimiou a ka tu mar ngilin hala uaiam limiou.
12 Taraha,
te kana a nimaniatan hala,
e Sunahan e lu has me noien a nimaniata te antunana tara ha te ka memi limiou.
Nonei ema ngile nei alö go halani a ka tema ka memilö.
13-14 Alia ema peigi alimiou go kui iam ba palai te ka pinopinor.
E möa.
A ka teka e kato kabueri tego markato uaiam limiou iesana.
Te ka memia limiou a parpara a ka i romana,
alimiou go taguhu ramen.
Na tena ka has meroien a parpara a ka i murimuri nori ena tatei taguhu has rariou limiou romana,
ba mamanaka te hihinatue poutsuna.
15 Na u Buku u Göagono e pei hasena,
“A katuun te kamei a kannou a para ema ka baba mei ta kannou.
Na katuun tema ka bala mei ta kannou ema makmakum korui.”
16 Alam e haniga koru uaiem tere Sunahan te hala menaien e Taitus u tori u niga ba nonei te ngilin taguhu koru ranou limiou temar ngilin taguhu has meragi lia limiou.
17 Taraha,
nonei e haniga korui ti hangö uala lam,
na nonei peisa has e ngilin la koru uala i tamilimiou batena taguhu ranou limiou.
18 Na lam e hala gono has memien u hahatoulana i tarara te tara marei hoboteier a hun katuun tere Kristo tara toukui te katoe nen te habulungana haniga mena neien u Bulungana u Niga.
19 Na nonei i hala lel hase ii a toukui tega peigi meraien lam,
te lu la mena milam a monin hitaguhu teka bate soloseie nou a Tsunono.
Na e haröto has nanou ara e ngilin hiatagtaguhura.
20 Alam u kato mei a ka teka,
u katuun ena mots hahatu merari lam a monin hitaguhu pan koru ti lu la ni lam.
21 Taraha,
alam e torohanan kato hamatskö mia i matana a Tsunono na i matar u katuun has.
22 Na lam e hala gono has mera mien a hahatoulana i tamulam.
Alam u torohana hakapeien a parpara pöata me sabeiem nonei e ngilin hitaguhu koruna tara mamanaka.
Na nonei e ngilin hitaguhu koru hasina tara toukui teka,
taraha nonei e hamana koru ranou limiou.
23 E Taitus nonei a tson te kui gono menou lia na te taguhu has ranou limiou.
Na palair u hahatoulana te la gono merouen,
nori has u katunun tataala tara man hun katuun tere Kristo,
na nori e solosei haseier e Kristo.
24 Ba limiou te haröto tala namiou te ngil mera mien limiou bate hengoemiou u singo i tamulam.
Ba man hun katuun hoboto tere Kristo te atei sileriou alam uma saala pinopino rai limiou.