\id JHN Zapotec Lachixio USFM output from Final pdf Aug 2010 \h San Juan \toc1 San Juan \mt1 Bedichia' nze'ca' Jesucristo nú uquie'e San Juan \c 1 \s Ube'ta Lli'ñi Diose lu iliulabe \p \v 1 Ante nú quixie iliulabe nzula tucu enu neca bedichia', nu li'inu nzulanu cuna Diose nu necanu Diose. \v 2 Li'inu enu neca bedichia' nzulanu cuna Diose ante nú quixie iliulabe. \v 3 Ye beenú nu' equie cuenda' li'inu ungache' bee nucua'. Nu ni'tucu bee lunú nu' lá acache' tunu leca li'inu. \v 4 Li'inu rlu'cunu elunehuañi, nu elunehuañicua' neca ellie'e para lu yebee bene iliulabe. \v 5 Nu ellie'e cua' rdu'llie'e lubee bene mase nú necabe nzu elliebacu'beei, pero lá ri'i nú natsacabecua' ana lu ellie'ecua'. \p \v 6 Uhuañi tucu bene enu lee Juan, enu ucañi Diose, \v 7 para nú ungalla enu udixiule'e equie cuenda' ellie' Diose nu li'illa udixiule'ella nucua' para nú chili arqui' yebee bene ellie'e cua'. \v 8 Pero la aca Juan ellie' Diose, ungatsialla enu ube'tatixiule'e lubee bene equie cuenda' ellie'ecua'. \v 9 Xne enu mero neca ellie'ecua', rdu'llie'enu elliebacu' yebee bene iliulabe, nu ube'talanu lu iliulabe quie'. \p \v 10 Li'inu ube'tanu lu iliulabe, nu añinzuca nú equie cuenda' li'inu ungache' iliulabe, pero né zela bee bene iliulabe achu'lubeei li'inu tucu nú riala nú achu'lubeei li'inu. \v 11 Ube'tanu lubee bene lachinu, nu né ri'ibeei caso li'inu. \v 12 Pero yebee bene enu uri'i caso li'inu cuna nú uyalí arqui' li'inu, li'inu uri'inu nú neca beella lli'ñi Diose. \v 13 Nu neca beella lli'ñi Diose, nu la necane equie cuenda' nú neca beella lli'ñi bene iliulabe, urre nú niarqui' bene urre rri'i bee bene elliebacu' nú lu'cu bene endu' sino que lunú nzelíla arqui'beella li'inu neca beella lli'ñinu. \p \v 14 Li'inu enu neca bedichia' unganu bene, nu uhuañinu lu iliulabe cuna lia'ahua, llene neca eluseca'nu, uninu puro nú neli neca. Li'iru ulañi'ru lunú rnibiya'nu nu uyucunu elurnibiya', xne li'itsianu necanu Lli'ñi e'cu Diose. \v 15 Chenu udixiule'e Juan equie cuenda' li'inu lubee bene, li'illa unilla: \p ―Jesuse quie' neca enu unia chenu unia luhua nú enu nze'ta lulá máse neca equienu luquela li'á, xne hasta hua'tu nzulanu luquela li'á. \p \v 16 Chiqui' llene neca eluseca'nu lua'ahua, yebichia riucua'ahua ye eluxene'nu nú rliqui'nu luyea'ahua. \v 17 Equie cuenda' Moisés uliqui' Diose ley'nu lua'ahua. Pero equie cuenda' Jesucristo uri'i nze'ca'ahua beya' xa neca eluseca'nu lua'ahua, nu uria'ahua beya' ta nú neli neca. \v 18 Ni'tucu bene leca xunga ulañi' Diose, tucutsia Lli'ñinu enu nzucu cuna li'inu ulube' lua'ahua xa neca Diose. \s Juan Bautista udixiule'e equie cuenda' Jesucristo \r (Mt. 3:11-12; Mr. 1:7-8; Lc. 3:15-17) \p \v 19 Chequie desde Jerusalén bee usticia' bee bene Israel, uxe'la beella bee ule'ya cuna chiucu chuna bee bene Levitas para nú uya beella lu Juan Bautista unidichia' beella nú ti necalla. \v 20 Nu li'illa unilla ye nú neli neca lubeella, nu unilla: \p ―Li'á la neca Cristo. \p \v 21 Che unidichia' zeca beella lu Juan: \p ―¿Ti necalu che? ¿Li'ilu necalu Elías la? \p Nu ucuaquilla: \p ―Laca bene ze'e. \p Nu unibeella lulla: \p ―¿Urre li'ilu necalu profeta enu nzu nú nze'ta la? \p Nu ucuaquilla lubeella: \p ―Laca bene ze'e. \p \v 22 Nu unibeella lulla: \p ―¿Ti necalu che? Xne rqui'ña nú nzeyuru resuna lubee bene enu uxe'la li'iru. ¿Udixiule'e luru ti necalu? \p \v 23 Chequie uni Juan lubeella: \p ―Li'á neca tucu enu juerte rixiali lu tucu dañi achi elu lecati nucua'a: “Ulihua inziu' Diose Pa liñibe” ―tucu nú uni profeta Isaías hasta hua'tu. \p \v 24 Chequie bee bene enu uxe'la bee fariseo para nú nzebedichia'nu Juan, \v 25 nú unedichia' beella lu Juan: \p ―Tunu lacalu Cristo, ni' Elías, ni' profeta enu nzu nú nze'talá, ¿xiquie nú rrinzalu bee bene che? \p \v 26 Che ucuaqui Juan nú unilla lubeella: \p ―Li'á rrinza bee bene cuna inza, pero letahua nzu tucu enu lasca' chuluhua, \v 27 nu li'inu necanu enu nze'ta lulá, nu ni' nú hua lucunu la yalaa, xne li'inu maselá neca equienu luquela li'á. \p \v 28 Yebee nucua' unga tucu luhuare elu lee Betábara, stucu chú re'cu Jordán, elu urinza Juan bee bene. \s Jesuse neca Cordero' Diose \p \v 29 Chenu uye'e luyuu stucu bichia, ulañi' Juan nú nze'tabica Jesuse elu nzulla, nu unilla: \p ―¡Ubi'yacuruhua, benequie' neca Cordero' Diose enu chila stula bee bene iliulabe! \v 30 Equie cuenda' li'inu unia luhua chenu unia: “Lulá nze'ta tucu bene enu másela neca equie lua, xne hasta hua'tu nzulanu luquela li'á.” \v 31 Ni' li'á lá ri'á beya' nú li'inu necanu enu nzu nú nze'ta, pero li'á uriñaa para nú rinza bee bene cuna inza para nú chulu bee bene Israel li'inu. \p \v 32 Le'ca uni Juan lubeei: \p ―Li'á ulañia nú ulaca Espíritu Santo enza liñibe xi neca tucu paloma equienu. \v 33 Añinzuca nú lá chulua li'inu, pero enu uxe'la li'á para nú rinza bee bene cuna inza, li'inu uninu lua: “Chenu lañi'lu nú laca Espíritu Santo equie tucu bene nu ya'nane equiella, li'illa necalla enu rinza bee bene cuna Espíritu Santo.” \v 34 Li'á ulañilánu, nu nediya nze'ca nú li'inu necanu Lli'ñi Diose. \s Bee bene enu rluti unga bee bene' Jesuse \p \v 35 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia, nzu zeca'la Juan ze'e cuna chiucu bee bene'lla. \v 36 Chenu ulañi'lla nú nzedete Jesuse ze'e, chequie unilla: \p ―¡Ubi'yacuruhua! Benequie' neca Cordero' Diose. \p \v 37 Chenu ubene' rucu bene' Juan nucua', che nzequie beella Jesuse. \v 38 Nu chenu ubelleta Jesuse, ulañi'nu nú nze'taquie beella li'inu, nu uninu lubeella: \p ―¿Xi rla'nahua? \p Nu ucuaqui beella: \p ―Maestro, ¿cá nzuculu? \p \v 39 Che ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Utehua para nú lañi'hua. \p Chequie uya beella nu ulañi' beella elu nzucunu, nu uya'nanu beella li'inu ze'e bichia ze'e, xne necala tucu rquietacu uchee. \p \v 40 Tucu lu rucu bene' Juan enu uyaquie Jesuse, enu ubene' lunú uni Juan, li'i necai Andrés bichi Simón Pedro. \v 41 Andrés quie' rluti uya la'nai bichi Simón Pedro nu uni lulla: \p ―Ullela'la'ru Mesías ―nu rni bedichia' cua' Cristo. \p \v 42 Chequie Andrés unguya' Simón elu nzu Jesuse, nu che ulañi' Jesuse li'illa nu uninu: \p ―Li'ilu necalu Simón, lliana' Jonás, pero nee chiu'uleelu Cefas ―nu rni bedichia' cua' Pedro. \s Ubixia Jesuse Felipe cuna Natanael \p \v 43 Chenu uye'e luyuu stucu bichia uri'ila Jesuse elliebacu' nú nzanu Galilea, nu ulla'canu Felipe nu uninu lulla: \p ―Utequie li'á. \p \v 44 Felipe quie' neca bene eyeche Betsaida, elu le'ca neca lachi Andrés cuna Pedro. \v 45 Nu che uya la'na Felipe Natanael, nu unilla lui: \p ―Ullela'la'ru bene enu rni Moisés lu libro ley, le'ca li'illa enu uni bee profeta enu uquie'e Stichia' Diose. Li'inu necanu Jesuse lli'ñi José bene eyeche Nazaret. \p \v 46 Che ucuaqui Natanael: \p ―¿Xie' nu' bene nze'ca eyeche Nazaret la? \p Nu uni Felipe lulla: \p ―Utecuru ne lañi'lu. \p \v 47 Chenu ulañi' Jesuse nú nze'ta Natanael, uninu: \p ―Ca'a nze'ta tucu bene enu neli neca bene Israel, enu la zequiee. \p \v 48 Chequie unidichia' Natanael lunu: \p ―¿Xaquie nu'lulu li'á? \p Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Ante nú bixia Felipe li'ilu chenu nzulu rqui' tucu aca higuera, che ulañia li'ilu. \p \v 49 Nu uni Natanael lunu: \p ―Maestro, ¡li'ilu necalu Lli'ñi Diose, li'ilu necalu arre Israel! \p \v 50 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Li'ilu nzeli arqui'lu li'á lunú unitsia lulu nú ulañia li'ilu rqui' tucu aca higuera. Pero nze'ta nú huaxilá nú lañi'lu luquela nú ulañi'lalu. \p \v 51 Le'ca uni Jesuse lulla: \p ―Li'á nediyanze'ca nú li'ihua lañi'hua nú na'la liñibe, nu le'ca lañi'hua bee ángele' Diose, nú rquiee beenu nu rlaca beenu equie Bene enu uxe'la Diose lu iliulabe. \c 2 \s Eluchia nú unga eyeche Caná \p \v 1 Bichia rriuna, unga tucu eluchia eyeche Caná nú nchiucu' lu iliu Galilea. Nu le'ca nzu na' Jesuse ze'e, \v 2 nu le'ca uzene' bee bene Jesuse cuna bee bene'nu nu uya beella lu eluchia ze'e. \v 3 Chenu ulaxu biñu, che uni na' Jesuse lunu: \p ―La lucua' beella biñu. \p \v 4 Nu ucuaqui Jesuse: \p ―¿Xinu rnilu nucua' lua naa? Lasca' riña hora nú ri'á lunú riala nú ri'á. \p \v 5 Pero María na' Jesuse chu unilla lubee bene enu rri'i elietsa ze'e: \p ―Uri'ihua ye nú ninu luhua. \p \v 6 Nu ze'e nucua'a xu'cu etsu quiee, nú riuche' inza rqui'ña bee bene Israel para nú lecaxi naa beei tucu nú neca costumbre' beei, nu riu'u como tucu ayu'u litro inza liñi cada tucua bee etsu ze'e. \v 7 Chequie uni Jesuse lubee bene enu rri'i elietsa ze'e: \p ―Uri'ichehua bee etsuquie' inza. \p Nu chenu uchela bee etsu, \fig 36 Jesus changes water to wine|CN01667B.TIF|COL|||San Juan 2:7|\fig* \v 8 uni Jesuse lubeei: \p ―Nee uhuahua lle'nae, ude'te'hua lubee bene enu nuya' cuenda' eliñi. \p Nu scua uri'i beei. \p \v 9 Nu bene enu nuya' cuenda eliñi ze'e uri'illa preo inza nú unga biñu, nu lá ri'illa beya' cá enza uchiu'e, nediya'tsia bee bene enu rri'i elietsa ze'e nucua', xne li'ibeei uya chiya'beeii, che ubixia bene enu nuya' cuenda eliñi ze'e niyu enu xia, \v 10 nu unilla lui: \p ―Ye bee bene rluti rritsi'beei biñu nze'ca, nu chenu ungue'la bee bene huaxi biñu cua', cheelá rritsi'beei biñu nú la neca nze'ca. Pero li'ilu udu'che'elu biñu nze'ca quie' para nú rritsi'lue hasta neelá. \p \v 11 Nucua' neca milagro rluti nú uri'i Jesuse, uri'inu milagro quie' eyeche Caná nú nchiucu' lu iliu Galilea, scua ulube'nu poder nú rlu'cunu nu uchili arqui' bee bene'nu li'inu. \p \v 12 Chenu ulaxu nú unga nucua' che nzanu eyeche Capernaum, cuna na'nu, cuna bee bichinu cuna bee bene'nu, nu ze'e ucua'a beella chiucu chuna bichia. \s Utiliaca' Jesuse bee bene labe ele'ya' indu llene Jerusalén \r (Mt. 21:12-13; Mr. 11:15-18; Lc. 19:45-46) \p \v 13 Lunú axula nzu baxcu eliñi' bee bene Israel, che uya Jesuse eyeche Jerusalén. \v 14 Nu labe ele'ya' indu llene Jerusalén ze'e ulañi'nu bee bene enu ruti bee u'na', cuna bee sanchi, cuna bee paloma, cuna bee bene enu nucua'a lu mexa xi'la dimi' bee bene. \v 15 Chenu ulañi' Jesuse nucua', che ureche'nu tucu chicuete nú neca tuu para nú uhuanu ye bee bene cuna bee u'na' beella, cuna bee sanchi' beella ru'u ele'ya' indu ze'e, nu utsi'quinu dimi' bee bene enu xi'la dimi, nu utelletanu mexa' beei. \v 16 Che uninu lubee bene enu ruti bee paloma: \p ―¡Uhuahua bee nucua' ca'a! ¡La ri'ihua ni'i paa xi neca tucu i'ya! \p \v 17 Chequie ullu'cu arqui' bee bene'nu lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Hasta nú atia la tsana arquia nú recanua ni'lu.” \p \v 18 Che uni bee bene Israel lu Jesuse: \p ―¿Xi milagro lube'lu luru para nú ri'iru beya' nú rlu'culu nu rnibiya'lu nú rri'ilu scua? \p \v 19 Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Uchilahua induquie', nu lu chunatsia bichia reche' zecane. \p \v 20 Chequie uni bee bene Israel ze'e lunu: \p ―Cuarenta y seis lana ule' bee bene nú ureche'e beei indu quie', ¿nu li'ilu rnilu nú lu chunatsia bichia reche' zecalue la? \p \v 21 Pero li'inu rninu lu cuenda' cuerpo'nu chenu uninu lu cuenda' indu ze'e. \v 22 Enze'e chenu uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu, ullu'cu' arqui' bee bene'nu lunú uninu, nu uchili arqui'beella stichia'nu nu le'ca uchili arqui' beella lunú niquie lu ichi' Stichia' Diose. \s Nu'lu Jesuse ye bee bene \p \v 23 Diqui nú nzucu Jesuse eyeche Jerusalén eliñi baxcu, huaxi bee bene uyalí arqui' li'inu chenu ulañi' beei bee milagro nú uri'inu. \v 24 Pero la chili arqui' Jesuse lunú rnibeei, xne nu'lu nze'canu xa neca elliebacu'beei. \v 25 La qui'ñanu nú nu' enu ni lunu nú xa neca bee bene, xne li'inu nu'lu nze'canu xa neca elliebacu' ye bee bene. \c 3 \s Jesuse cuna Nicodemo \p \v 1 Uhuañi tucu fariseo enu lee Nicodemo, li'illa ungalla usticia lubee bene Israel. \v 2 Nu uyabi'yalla Jesuse tucu rula', nu unilla lunu: \p ―Maestro, li'iru nediya'ru nú Diose uxe'la li'ilu para nú zete'lu li'iru, xne lecati aca ri'i sa' bee milagro nú rri'ilu tunu la nzu Diose cuna li'illa. \p \v 3 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Li'á rixiule'e nze'ca lulu, nú enu la ala zeca stucu bese leca modo chu'u nze'e elurnibiya' Diose. \p \v 4 Che uni Nicodemo lunu: \p ―Pero ¿xa modo nú ala zeca tucu bene enu unguxula? ¿Xie' nu' modo nú chu'u zeca tucu bene xla'cu na'lla nu ala zecalla la? \p \v 5 Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Li'á rixiule'e nze'ca lulu, nú enu la rinza nu la nzu Espíritu Santo cuna li'i leca modo chu'u nze'e liñibe elurnibiya' Diose. \v 6 Ye bee bene chenu ralalla, necatsialla bene lu iliulabe quie'. Pero bee bene enu nehuañi cuna Espíritu Santo, equie cuenda' Espíritu Santo rlu'cula beella stucu elunehuañi. \v 7 La zeca lullie'lu equie nú unia lulu chenu unia lulu: “Rqui'ña nú ala zeca bee bene.” \v 8 Xne tucu nú reca bii catse bee luhuare, nu mase riene'lu chenu reca bii, pero ni'la ri'ilu beya' cá enza nze'tae, urre cá enza nzae. Scua neca Espíritu Santo luye bee bene enu nzu cuna Espíritu Santo. \p \v 9 Che uni Nicodemo lunu: \p ―¿Xa modo nú acahua' scua? \fig 37 Jesus and Nicodemus|CN01670B.TIF|COL|||San Juan 3:1-16|\fig* \p \v 10 Nu ucuaqui Jesuse: \p ―¿Li'ilu, nú necalu ulaxcuela lubee bene Israel, nu la ri'ilu beya' bee nucua' la? \v 11 Li'á rnia lulu, nú li'iru rniru lunú nediya'ru nu lunú ulañi'la'ru. Pero li'ihua la chili arqui'hua lunú rniru. \v 12 Tunu la chili arqui'hua chenu rnia luhua equie cuenda' beenú nu' lu iliulabe quie'. ¿Xa chili arqui'hua chenu rnia luhua equie cuenda' beenú nu' liñibe? \p \v 13 ’Lecali ti uya liñibe tucutsia enu nze'ta enza liñibe, nu li'inu necanu Bene enu uxe'la Diose. \v 14 Nu tucu nú uquie'e Moisés tucu be'la enu necache' icu' lu tucu aca lu dañi achi, le'ca esquie Bene enu uxe'la Diose quie'e bee bene li'inu lu cruse, \v 15 para nú ye bee bene enu chili arqui' li'inu, la nitilu beella, nu lu'cu beella elunehuañi nú leca xunga laxu lunu. \s Seca Diose bee bene iliulabe \p \v 16 ’Equie nú chiqui' seca Diose bee bene iliulabe, uxe'lanu Lli'ñi e'cunu lu iliulabe para nú ye bee bene enu chili arqui' li'inu la nitilubeei, sino que lu'cu beei elunehuañi nú leca xunga laxu lunu. \v 17 Xne né xe'la Diose Lli'ñinu lu iliulabe para nú dete'nu castiya bee bene, sino que ube'tanu para nú tsila'anu bee bene. \p \v 18 ’Bene enu chili arqui' Lli'ñi Diose, la zeca' nze'e castiya' Diose. Pero enu la chilí arqui' li'inu, zeca nze'e castiya xne la chili arqui' nze'e Lli'ñi e'cu Diose. \v 19 Bee bene enu la chili arqui' li'inu zeca bee nze'e castiya, xne nee nú uriñanu lu iliulabe li'inu enu neca ellie' Diose, li'ibeei máse riu' arqui'beei inziu nú necha neca, xne rri'i beei puro lunú necha neca. \v 20 Xne ye bee enu rri'i nú necha neca, la yu'lí arqui'beei ellie'e cua', nu la chebica beei lue para nú la ya'lalu lunú necha neca rri'ibeei. \v 21 pero bee bene enu nehuañi tucu nú rialane lu Diose, li'ibeella nzequie beella ellie'nu para nú acachee nú rri'i beella lunú niarqui' Diose. \s Juan Bautista cuna Jesuse \p \v 22 Chenu udete nú unga bee nucua', uya Jesuse cuna bee bene'nu lu iliu Judea, ze'e ucua'a beella chiucu chuna bichia nu urinza bee bene'nu bee bene. \v 23 Le'ca tucu eyeche nú lee Enón, axu eyeche nú lee Salim, ze'e uri'nza Juan bee bene xne nu' huaxi inza ze'e, nu nza bee bene para nú rinza beei ze'e. \v 24 Nucua' unga chenu lasca' chu'u Juan ni'cu'. \p \v 25 Chequie chiucu chuna bee bene' Juan cuna texcua'a bee bene Israel, uquixie beei nú rni xuu beei lu sa'beei equie cuenda' nú xa rnaa nze'ca beei lu Diose. \v 26 Nu uya ni' bee bene' Juan lulla: \p ―Maestro, bene enu nzunuulu stucu chú re'cu Jordán, li'illa enu unilu luru, rrinzalla bee bene nu ye beei nzequie beei li'illa. \p \v 27 Che uni Juan lubeei: \p ―Lecati aca lu'cu elurnibiya' nú ri'illa scua tunu la dete' Diose nucua' lulla. \v 28 Li'ihua ubenela'hua nú unila luhua nú la neca Cristo, necatsia enu uriña rluti para nú ixiule'a lu cuenda'nu. \v 29 Lu tsa'a chia nzu niyu enu xia cuna una'a enu xialla, nu bene enu rquiete' niyu enu xiacua' enu nzu cuna li'illa, chiqui' ñia nzu arqui'lla chenu riene'lla nú uquixie nú rni niyu enu xia. Nee le'ca scua chiqui' ñia nzu arquia equie cuenda' li'inu. \v 30 Li'inu chu nzeaca neca equielánu, nu li'á chu nzelacalá lunú neca equia luquela li'inu. \s Enu nze'ta enza liñibe \p \v 31 ’Enu nze'ta enza liñibe li'inu necanu enu rnibiya' lu yeene. Pero bee bene iliulabe necatsialla bee bene iliulabe, nu rnitsialla beenú nu' lu iliulabe, pero li'inu enu nze'ta enza liñibe li'inu necanu enu rnibiya' lu yeene. \v 32 Nu li'inu rninu lunú ulañi'la'nu cuna lunú ubene'la'nu. Pero lecati nzeli arqui' lunú rninu. \v 33 Tunu nu' enu nzeli arqui' stichia'nu, scua rlube'lla nú neli neca Stichia' Diose. \v 34 Enu nze'ta lu cuenda' Diose, li'inu rninu Stichia' Diose xne chiqui' udete' Diose Espíritu Santo lunú. \v 35 Diose secanu Lli'ñinu, nu udete' cuendanu yeene lu Lli'ñinu para nú nibiya'nu lu yeene. \v 36 Nu tatse enu chili arqui' Lli'ñinu, li'illa rlu'culla elunehuañi nú leca xunga laxu, pero enu la niarqui' chili arqui' Lli'ñinu la lu'culla elunehuañi cua' sino que rialalla castiya' Diose. \c 4 \s Ubedichia'nu Jesuse tucu una'a Samaria \p \v 1 Uri'i bee fariseo beya' nú nu' huaxilá bee bene' Jesuse, nu le'ca rrinzalánu bee bene luquelá Juan, \v 2 añinzuca nu la neca mero Jesuse enu rrinza bee bene, sino que bee bene'nu neca enu rri'nza bee bene. \v 3 Chenu uri'i Jesuse beya' bee nucua', uchiu'unu lu iliu Judea, nu nzanu lu iliu Galilea. \p \v 4 Pero chenu nzanu lu iliu Galilea, rqui'ña nú detenu enza lu iliu Samaria. \v 5 Nu uriñanu tucu eyeche nú lee Sicar, nú nchiucu' lu iliu Samaria axu lu yuu nú udete' Jacob lu lliana'lla José. \v 6 Ze'e nzucu tucu tsu nú rni bee bene tsu' Jacob, nu lunú ullacala' Jesuse nú seenu, chequie uzucunu ru'u tsu ze'e tucu rebibichia. \p \v 7 Hora ze'e uriña tucu una'a Samaria ru'u tsu ze'e nú nze'ta chiya'lla inza nu uni Jesuse lulla: \p ―I'ña lle'na inza lulu hua'a. \p \v 8 Nu bee bene'nu nzuela beella eyeche ze'e nzetsii beella nú acu beella. \p \v 9 Nu lunú la quiete' bee bene Israel bee bene Samaria, chequie ucuaqui una'a ze'e lu Jesuse: \p ―Li'á neca bene Samaria, nu ¿xie'lanu bene Israel necalu nu rnacu'lu inza lua la? \p \v 10 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Tunu rri'ilu beya' lunú niarqui' Diose nú liqui'nu lulu, nu rri'ilu beya' tineca enu rnacu' inza lulu. Li'ilu nacu'lu inza lua, nu li'á liquia inza nú rliqui' elunehuañi lulu. \p \v 11 Chequie uni una'a ze'e lu Jesuse: \p ―Detá, lecaxi uya'lu para nú hualu inza, nu chiqui' aquié tsuquie', ¿cá chiya'lu inza nú rliqui' elunehuañi? \v 12 Tsuquie' neca nú utsa'na Jacob bene'ru enu udetela luru, nu le'ca inza cua' ungue'lla cuna bee endu'lla cuna bee nañi'beella. ¿Xie' másela neca equielu lulla la? \p \v 13 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Ye bee bene enu rue' inza quie', bichi' zeca' beei stucu bese, \v 14 pero bee enu hue' inza nú detea, leca' xunga bichi' nze'e. Xne inza nú detea lulla liñii liñi arqui'lla xi neca tucu elu la tsuxe rliñi inza, nu lu'culla elunehuañi nú leca xunga laxu. \p \v 15 Nu uni una'a ze'e lunu: \p ―Detá, uli'qui' inza cua' lua para nú la bichia'a stucu bese, nu la yela'a ru'u tsuquie' huaa inza. \p \v 16 Che uni Jesuse lulla: \p ―Uquia tucu niyu'lu nu chu ye'ta zecalu. \p \v 17 Nu ucuaqui una'a ze'e lunu: \p ―La lu'cua niyu. \p Che ucuaqui Jesuse nú uninu lulla: \p ―Neli rnilu nú la lu'culu niyu, \v 18 xne uchialálu cuna ayu' niyu, nu nee niyu enu nzucunulu la nechialu cuna li'i. Enze'e neli lunú unilu scua. \p \v 19 Chenu ubene' una'a ze'e nucua', che unilla lunu: \p ―Detá, rri'á beya' nú li'ilu necalu tucu profeta' Diose. \v 20 Bee bene'ru enu udetela ulu'cu beella ula'na lu Diose equie dañi quie', pero li'ihua enu neca bee bene Israel rnihua nú eyeche Jerusalén neca elu lu'cu bee bene ula'na lu Diose. \p \v 21 Nu ucuaqui Jesuse: \p ―Una'a, uchili arqui' nú rnia, nú riña bichia nú lu'cu bee bene ula'na lu Diose Pa liñibe sin nú ye'ta beella equie dañi quie', nu ni' la qui'ña' nú chue beella eyeche Jerusalén. \v 22 Li'ihua la ri'ihua beya' ti rlu'cuhua ula'na lu. Pero li'iru nediya'ru ti rlu'curu ula'na lu, xne lubee bene Israel nze'ta enu tsila'a bee bene. \v 23 Nu nee horaquie', uriñala bichia nú ye bee bene enu neli rlu'cu ula'na lu Diose, lu'cu beella ula'na lunu tucu nú rialane equie cuenda' Espíritu Santo. Xne scua niarqui' Diose Pa liñibe nú ri'i bee bene enu rlu'cu ula'na lunu. \v 24 Diose necanu Espíritu, nu bee enu rlu'cu ula'na lunu rqui'ña nú neli lu'cu beella ula'na lunu equie cuenda' Espíritu Santo. \p \v 25 Chequie uni una'a ze'e lu Jesuse: \p ―Li'á nediyaa nú nze'ta Mesías (enu le'ca lee Cristo), nu chenu riñanu, li'inu ixiule'enu yeene lua'ahua. \p \v 26 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Li'á neca Cristo enu rnilu, nu li'inu necanu enu rdichia'nulu nee. \p \v 27 Hora ze'e uriña bee bene'nu, nu nzenu arqui'beella nú rdichia'nunu tucu una'a. Pero ni' tucu beella né nedichia' beella lunu xi niarqui' una'a ze'e, urre xi rdichia'nunu li'inchu. \v 28 Chequie utsa'na una'a ze'e ere'nchu ru'u tsuu ze'e nu nzanchu eyeche ze'e elu uya ni'nchu, lubee bene: \p \v 29 ―Utehua ne lañi'hua tucu bene enu uni lua lu ye beenú uri'á. ¿Xie' la necalla Cristo la? \p \v 30 Che uchiu'u beei eyeche ze'e nu uyabeei elu nzu Jesuse. \v 31 Diquila nú nza una'a ze'e eyeche ze'e, uni bee bene' Jesuse lunu: \p ―Maestro, udacu lle'na nú aculu. \p \v 32 Pero uninu lubeella: \p ―Li'á rlu'culá tucu elubacu nú acua, núla chuluhua. \p \v 33 Nu uquixie bee bene'nu unidichia' beella lu sa'beella: \p ―¿Xie' nu'ti ube'tayula nú udacunu la? \p \v 34 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Elubacua neca nú rri'á lunú niarqui' Diose enu uxe'la li'á, nu tsalua lunú uninu lua nú ri'á. \v 35 Li'ihua rnihua: “Rri'isca'lá se stacu guu para nú aca ula'cu.” Pero li'á nia luhua: Nú uletsahua luhua nu ubi'yacuruhua lubee yuu, nú necala bee para nú aca ula'cu lubee. \v 36 Nu bene enu rquietesa' ula'cu riuculla lunú rialalla equie riña' nú rri'illa. Nu bee ula'cu nú rri'illa necalane para elu nu' elunehuañi nú leca xunga laxu, nu scua bene enu rdu' nii nu bene enu rri'i ula'cu tucutse ñia nzu arqui'beella. \v 37 Neli lunú rni bee bene: “Urene enu rdu' nii nu stucu enu rri'i ula'cu.” \v 38 Li'á uxe'la li'ihua para nú ri'ihua ula'cu elu né ri'ihua riña', urene enu uri'i riña', nu li'ihua uyari'ihua ula'cu elu uri'i beella riña'. \p \v 39 Huaxi bee bene lu iliu Samaria ze'e uchili arqui'beei Jesuse lunú uni una'a ze'e lubeei, chenu uninchu lubeei: “Unilanu lua luye nú uri'á.” \v 40 Enze'e chenu uriña bee bene lu iliu Samaria ze'e elu nzu Jesuse, uziquie beei lunu nú ya'nanu cuna li'ibeei. Nu uya'nanu cuna li'ibeei chiucu bichia. \v 41 Nu huaxilá bee bene uchili arqui'beei li'inu, chenu ubene'beei lunú rninu. \v 42 Chequie unibeei lu una'a ze'e: \p ―Nee laneca lunú unitsialu luru nzeli arqui'ru li'inu, sino que li'i e'curu ubene'la'ru lunú rninu, nu nediya' nze'caru nú li'inu necanu Cristo enu tsila'a bee bene iliulabe. \s Uriyeca Jesuse lliana' tucu bene enu rri'i riña' lu arre \p \v 43 Chenu udete rucu bichia ze'e, uchiu'u Jesuse lu iliu Samaria nu nzanu enza Galilea. \v 44 Xne le'ca li'inu uninu, nú ni' tucu profeta la lu'cu bee bene ula'na lulla lachilla. \v 45 Pero chenu uriñanu lu iliu Galilea, uyucu nze'ca bee bene lu iliu ze'e li'inu, xne le'ca nu beei uya beei eliñi baxcu Jerusalén nu ulañi' beei ye bee milagro nú uri'inu lu eliñi ze'e. \p \v 46 Chequie uya zeca Jesuse eyeche Caná nú nchiucu' lu iliu Galilea, elu uri'inu nú unga inza biñu. Nu eyeche Capernaum ze'e nzucu tucu bene' arre enu riti lliana'. \v 47 Chenu ungabiya' bene' arre ze'e nú uriña Jesuse Galilea, nu uchiu'unu lu iliu Judea. Che uyalla elu uriña Jesuse nu uziquiella lunu nú chánu riyecanu lliana'lla enu yamero ati. \v 48 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Li'ihua la chili arqui'hua li'á tunu la lañi'hua tucu seña, urre bee milagro nú rri'á. \p \v 49 Pero ucuaqui bene' arre ze'e nú unilla: \p ―Detá, yexetsia uchaa ante nú ati lliana'a. \p \v 50 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Ubenchila' ni'lu, nzucu nze'cala lliana'lu. \p Nu uchili arqui' bene ze'e lunú uni Jesuse, nu chu nzialla enza ni'illa. \v 51 Diquila nú nzialla, uyacha'calu bee moso'lla li'illa nu unibeei lulla: \p ―Nzucu nze'cala lliana'lu. \p \v 52 Chequie unidichia'lla lubeei nú xiura uquixie nú uzucu nze'ca lliana'lla, nu unibeei lulla: \p ―Neca' tucu rqui tucu uchee uchiu'u xle'i. \p \v 53 Che uri'i bene ze'e beya' nú hora ze'e neca chenu uni Jesuse lulla: “Nzucu nzecala lliana'lu”, nu uchili arqui'lla cuna ye bee bene ni'lla Jesuse. \p \v 54 Nucua' neca milagro rrucu nú uri'i Jesuse lu iliu Galilea, chenu ubenchila'nu nú uyanu lu iliu Judea. \c 5 \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene ru'u estanque Betesda \p \v 1 Chenu udete nú unga bee nucua' che unga tucu eliñi' bee bene Israel, nu uya Jesuse eyeche Jerusalén. \v 2 Nu Jerusalén axu ru'u puerta nú lee bee sanchi, nzucu tucu estanque llene nú lee Betesda cuna dialu hebreo, nu rlu'cune ayu' curdure. \v 3 Nu liñi bee curdure ze'e nucua'a huaxi bee bene enu riti, bee bene enu niquie'lu, bee bene enu necuxu, bee bene enu neati be'la'. Nucua'a quiebeei nú cuñi lu inza nú nu' liñi estanque ze'e. \v 4 Xne nu'tsia nu'tsia chenu rlaca tucu ángele' Diose rcuñi inza ze'e. Chequie bene enu rluti riu'u lu inza ze'e chenu rcuñi lue, chu rieca' bene ze'e, lu xitse lubee elichia nú secalla. \v 5 Nu leta bee bene enu riti ze'e netse tucu niyu enu necala treinta y ocho lana nú riti. \v 6 Chenu ulañi' Jesuse li'i nú nuxui ze'e, nu uri'inu beya' nú hua'tula riti, che unidichia'nu lui: \p ―¿Niarqui'lu nú yeca'lu la? \p \v 7 Nu ucuaqui bene enu riti ze'e lunu: \p ―Detá, lecati lucua para nú du' li'á lu inzaquie' chenu rcuñine, cada chenu niarquia nú chu'a lu inzaquie', stucu bene rluti chu riu'u lue. \p \v 8 Chequie uni Jesuse lui: \p ―Uzetee, una'tse camiya'lu nu utse'. \p \v 9 Hora ze'e uyeca'i, nu una'tsei camiya'i nu uquixiei nú utsei. Pero bichia ze'e neca bichia nú sulachi bee bene, \v 10 che uni bee bene Israel lu bene enu uyeca' ze'e: \p ―Bichia quie' neca bichia nú sulachi bee bene, leca modo nú uya'lu camiya'lu nee. \p \v 11 Nu ucuaqui bene ze'e: \p ―Bene enu uri'iyeca li'á, li'illa unilla lua: “Una'tse camiya'lu nu uquia'a.” \p \v 12 Nu unidichia' beei lui: \p ―¿Ti uni lulu: “Una'tse camiya'lu nu uquia'a”? \p \v 13 Pero la ri'i bene ze'e beya' ti uri'iyeca li'i, xne uyu'u Jesuse leta huaxi bee bene enu nucua'a ze'e. \v 14 Luze'elá uchu'u zeca'la Jesuse bene ze'e liñi indu llene Jerusalén, nu uninu lui: \p ―Uri'i beya', nú uyeca'la'lu, la ria'lu dula para nú la zeca'lu stucu nú maselá lunú ulle'calu. \p \v 15 Chequie chu nza bene ze'e nu uyatixiule'i lubee bene Israel, nú Jesuse neca enu uri'iyeca li'i. \v 16 Enze'e uquixie beei nú rcua'na beei xa na'tse beei Jesuse para nú úti beei li'inu, xne rri'inu bee milagrocua' bichia nú sulachi bee bene. \v 17 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―Pa Diose siempre rri'inu lunú riala ri'inu, enze'e le'ca rri'á tucu nú rri'inu. \p \v 18 Enze'e máse niarqui' bee bene Israel útibeei Jesuse, la necane equietsia beenú rri'inu bichia nú sulachi bee bene, le'ca necane equie nú rri'inu nú reca igualenu Diose, chenu rninu nú neca Diose mero Pa'nu. \s Elurnibiya' nú rlu'cu Lli'ñi Diose \p \v 19 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Li'á neli ixiule'a luhua, nú Lli'ñi Diose lecaxi ri'i tuculi'nu, li'inu rri'inu lunú rlañi'nu nú rri'i Pa'nu. Xne ye nú rri'i Diose le'ca esquie rri'i Lli'ñinu. \v 20 Xne seca Diose Lli'ñinu nu sete'nu Lli'ñinu ye nú rri'inu, nu másesca'lá lube'lánu huaxi beenú llenesca'lá lu Lli'ñinu, nú másela chenu arqui'hua. \v 21 Xne tucu nú rri'i Diose nú rehuañi zeca bee bene enu unguti nu rdete'nu elunehuañi' beei, le'ca scua Lli'ñinu rdete' elunehuañi lu enu niarqui'nu nú dete'nue. \v 22 Nu la hualu Diose lu cuenda' bee bene, sino que utsa'nanu lu Lli'ñinu nú hualue lu cuenda' bee bene, \v 23 para nú lu'cu ye bee bene ula'na lu Lli'ñi Diose tucu nú rlu'cu beei ula'na lunu. Nu enu la lu'cu ula'na lu Lli'ñinu, le'ca la lu'cu nze'e ula'na lu Pa'nu enu uxe'la li'inu. \p \v 24 ’Li'á neli rnia luhua: Nú bene enu sucu' stichia'a, cuna nú chili arqui' nze'e Diose, li'inu enu uxe'la li'á, li'illa rlu'culalla elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Chequie la yala'lla castiya' Diose, xne la neca'lla xi neca bene enu unguti lu Diose, li'illa rlu'culalla elunehuañi lunu. \v 25 Le'ca neli rnia luhua nú nze'tala hora, nu nee hora quie', neca chenu bee bene enu neca xi neca bee bene enu unguti lu Diose, yene' beei chii Lli'ñi Diose, nu bee bene enu zucu' stichia'nu, lu'cu beella elunehuañi lu Diose. \v 26 Xne tucu nú rlu'cu Diose elunehuañi, le'ca scua udete'lanu sa' elunehuañicua' lu Lli'ñinu, \v 27 nu le'ca udete'lanu elurnibiya' lu Lli'ñinu para nú hualunue lu cuenda' bee bene iliulabe, xne li'inu necanu Bene enu uxe'la Diose lu iliulabe. \v 28 La chenu arqui'hua lunú rnia luhua, xne riña bichia chenu ye bee bene nguti, yene' beei chi Lli'ñi Diose \v 29 nu chiu'ubeei liñi eluhua'beei. Nu bee enu uri'i tucu nú niarqui' Diose, huañi beei para nú lu'cu beei elunehuañi cuna li'inu. Pero bee bene enu necha uri'i, le'ca huañi beei para nú yala beei castiya nú riala beei. \s Lunú rlube' nú rlu'cu Jesuse lunú rnibiya'nu \p \v 30 ’Nu li'á lecaxi ri'á lunú necatsia elliebacu' e'cua. Li'á rlualua lu cuenda' bee bene tucu nú rnibiya' paa, nu rri'á elu usticia tucu nú rialane, xne la ri'á tucu nú necatsia ellibacua, sino que rri'á tucu nú niarqui' Paa enu uxe'la li'á. \v 31 Tunu le'catsia li'á rnia lu cuenda' li'á, lecaxi zibi' stichia'a che. \v 32 Pero stucu enu rni lu cuenda' li'á, nu nediya nze'ca nú neli neca lunú rni nze'e lu cenda' li'á. \v 33 Li'ihua uxe'lahua bee bene enu uya nedichia' lu Juan, nu li'illa unilla puro nú neli neca luhua. \v 34 Añinzuca nú la qui'ña nú ni zecaa luhua lunú uni bene lu cuendaa, pero nia luhua lunú uni Juan para nú tsila'ahua. \v 35 Juan unga xi neca tucu quii nú rdu'llie'e, nu li'ihua chiqui' ñia utsu arqui'hua nu uri'ihua caso lunú uzete'lla li'ihua lle'na tiembu. \v 36 Pero li'á másela huaxi nú lubea luhua luquelá nú uzete' Juan li'ihua lu cuenda' li'á. Xne lunú uni Pa Diose nú ri'á neca lunú rri'á nee para nú neli acachee nú Diose uxe'la li'á. \v 37 Nu le'ca Paa enu uxe'la li'á, uninu equie cuenda' li'á, añinzuca nú leca xunga ubene'hua chiinu nu lá lañi'hua li'inu. \v 38 Nu le'ca lá zucuhua stichia'nu, enze'e la chili arqui'hua bene enu uxe'lanu. \v 39 Li'ihua chiqui' sete' nze'cahua lu Stichia' Diose chenu rulahuane, xne nzuquiehua nú scua lu'cuhua elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe, nu añinzuca nú le'ca li'i lu ichi' Stichia' Diose rni lu cuenda' li'á, \v 40 pero li'ihua la zelahua chili arqui'hua li'á para nú lu'cuhua elunehuañicua'. \p \v 41 ’Li'á la la'na nú zucu' ayaa bee bene li'á. \v 42 Nu nediya nze'ca nú li'ihua la zecahua Diose. \v 43 Li'á uriña lu cuenda' Pa; nu lá ri'i casohua li'á, pero tunu nze'ta stucu bene enu nze'ta lu cuenda' li'itsia, a'la nze'e si ri'i casohua. \v 44 ¿Xa modo nú chili arqui'hua li'á, tunu li'ihua máse rla'nahua nú zucu' ayaa beelá bee sa'hua li'ihua, luhuare nú la'nahua nú ya'na nze'cahua lu tucutsia li'inu enu neca Diose che? \v 45 La ri'ihua elliebacu' nú tia li'á xanabitsia lu cuenda'hua lu Diose, xne enu xanabitsi lu cuenda'hua neca Moisés, enu nzuquiehua nú ri'i elietsa luhua. \v 46 Xne tunu li'ihua neli uchili arqui'hua lunú uni Moisés, le'ca chili arqui'hua li'á, xne equie cuenda' li'á uquie'e Moisés lu ichi' Stichia' Diose. \v 47 Pero tunu la chili arqui'hua lunú uquie'e Moisés, ¿xa chili arqui'hua lunú rnia luhua che? \c 6 \s Udete' Jesuse nú udacu ayu' mili bee bene \r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17) \p \v 1 Chenu udete nú unga bee nucua', nza Jesuse stucu chú inzatu' Galilea, elu le'ca lee Tiberias. \v 2 Huaxi bee bene uyanala li'inu, xne ulañi'beei bee milagro nú rri'inu, chenu uri'iyecanu bee bene enu riti. \v 3 Che uquie Jesuse equie tucu dañi elu uzucunu cuna bee bene'nu. \v 4 Nu bee bichia ze'e axula nzu eliñi baxcu, eliñi nú rri'i bee bene Israel. \v 5 Chenu uletsa Jesuse lunu ulañi'nu nú nze'ta riña huaxi bee bene lunu, che uninu lu Felipe: \p ―¿Cá chetsia'ahua nú acu ye bee benequie' nee? \p \v 6 Pero unitsia Jesuse scua lu Felipe bi'ya xi cuaquii, xne nediyala'nu lunú ri'inu. \v 7 Chequie ucuaqui Felipe: \p ―Pero ni' chiucu ayu'u denario pá la riqui' nú acu beei masia te pedasoae. \p \v 8 Che uni stucu bene'nu enu lee Andrés, bichi Simón Pedro: \p \v 9 ―Ca'a nzu tucu endu' niyu enu nuya' ayu' pá cebada cuna chiucu bela, pero ¿xa riqui' nucua' para lu huaxi bee benequie'? \p \v 10 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Uni'hua lu ye beei nú cua'a beei. \p Nu lunú nu' ixi xata ze'e ucua'a yebeei ze'e, nulu yebee bene enu nucua'a ze'e neca tucu ayu' mili puro bee niyutsia. \v 11 Che una'tse Jesuse bee pá ze'e, nu chenu ulaxu nú udete'nu che'tsa lu Diose, udete'nue ya bee bene'nu nu uritsi' beellae luye bee bene enu nucua'a ze'e. Le'ca esquie uri'inu cuna bee bela, udete'nu calutse nú uniarqui'beei acubeei nu udacu beei hasta elu ubela' beei. \v 12 Chenu ubela' beei uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Uquiete' sa'hua bee pedaso nú uya'na, para nú la nitilu ni'teme'e. \p \v 13 Chequie uquietesa' beellae, nu uriche beella chi'chiucu llume bee pedaso bee pá nú uya'na lu ayu' pá ze'e. \v 14 Chenu ulañi' bee bene ze'e milagro llene nú uri'i Jesuse, che unibeei: \p ―Neli nú li'inu necanu profeta enu nzu nú nze'ta lu iliulabe. \p \v 15 Pero chu uri'i Jesuse beya' nú niarqui' beei nú uya' beei li'inu ala juerza para nú ri'i beei nú acanu arre, enze'e chu nzanu elu aya equie dañi ze'e, para nú zucu tuculi'inu ze'e. \s Utse Jesuse lu inzatu' \r (Mt. 14:22-27; Mr. 6:45-52) \p \v 16 Chenu uyu'u rula', ulaca bee bene' Jesuse ru'u inzatu'. \v 17 Nu uyu'u beella liñi tucu barco nu uquixie beella rdete beella lu inzatu' ze'e para nú riña beella eyeche Capernaum. Nu ucabelila, nu lasca' benchila' Jesuse. \v 18 Che uquixie nú unga tucu bii juerte, nu uquixie nú chiqui' riatsaya inzatu' ze'e. \v 19 Chenu nzala beella tucu ayu' urre xu'cu kilometro, ulañi' beella nú see Jesuse lu inzatu' ze'e nu nzebicanu enza lu barco' beella, nu ulliqui beella. \v 20 Pero uninu lubeella: \p ―¡Li'á ninguie', la lliquihua! \p \v 21 Nu chiqui' ñia nzu arqui'beella uyucu beella li'inu liñi barco, nu chu uriña beella elu nzuebeella. \s Ucua'na bee bene Jesuse \p \v 22 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia, bee bene enu nucua'a stucu chu inzatu' ze'e uri'ibeei beya' nú nzue bee bene' Jesuse liñi tucu barco nú tuculi' nzu ze'e, pero né chaa Jesuse cuna li'ibeella. \v 23 Che chiucu chuna bee barco nú nze'ta enza eyeche Tiberias, uriña bee axu elu udacu bee bene pá chenu ulaxu nú udete' Jesuse che'tsa lu Diose. \v 24 Chequie chenu ulañi' bee bene ze'e nú leca' Jesuse nu ni' bee bene'nu ze'e, che uyu'u beei liñi bee barco ze'e nzuebeei eyeche Capernaum nze cua'na beei li'inu. \s Jesuse neca pá nú rliqui' elunehuañi \p \v 25 Chenu uriña beei stucu chú inzatu' ze'e, ulluna' beei Jesuse nu unidichia' beei lunu: \p ―Maestro, ¿xunga uriñalu ca'a? \p \v 26 Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Nediya nze'caa nú rla'nahua li'á, la necane equie bee milagro nú ulañi'hua nú uri'á, li'ihua rla'nahua li'á equie nú udacuhua hasta nú ubela'hua. \v 27 La chenu arqui'hua equie bee elubacu nú rlaxu, sino que uyanu arqui'hua equie bee elubacu nú rliqui' elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Nu elunehuañi cua' neca nú rliqui' Bene enu uxe'la Diose lu iliulabe quie', nu ucañila Diose li'inu para nucua'. \p \v 28 Chequie unidichia' beei lunu: \p ―¿Xi rqui'ña ri'iru para nú ri'iru lunú niarqui' Diose nú ri'iru? \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Lunú niarqui' Diose nú ri'ihua, necane nú chili arqui'hua Bene enu uxe'lanu lu iliulabe. \p \v 30 Che unibeei lunu: \p ―¿Xi seña lube'lu luru para nú chili arqui'ru li'ilu? ¿Nu xi milagro rri'ilu? \v 31 Bee bene'ahua enu udetela udacu beella maná chenu ucua'a beella lu dañi achi elu la nuca'a bee bene, tucu nú rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Nú Diose udete' pá nú ulaca enza liñibe udacu beella.” \p \v 32 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Li'á neli ixiule'a luhua nú la neca Moisés enu uliqui' pá nú ulaca enza liñibe, Pa neca enu rliqui' mero pá liñibe. \v 33 Xne pá nú rliqui' Diose, li'inu ube'tanu enza liñibe nu rliqui'nu elunehuañi' bee bene iliulabe. \p \v 34 Nu unibeei lunu: \p ―Detá, ye bichia uli'qui' pá cua' luru. \p \v 35 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Li'á neca pá nú rliqui' elunehuañi. Nu enu ye'ta cuna li'á leca' xunga lia'na' nze'e. Nu enu chili arqui' li'á, leca' xunga bichi' nze'e. \v 36 Pero tucu nú unilá luhua, añinzuca nú ulañi'la'hua li'á pero la chili arqui'hua li'á. \v 37 Ye bee bene enu uxe'la Paa lua, nze'ta bee nze'e cuna li'á, nu bee bene enu nze'ta lua, la luachua bee nze'e. \v 38 Xne li'á nzela desde liñibe para nú ri'á tucu nú niarqui' Pa Diose enu uxe'la li'á, nu lá yela para nú ri'á tucu nú niarquitsia. \v 39 Nu Pa enu uxe'la li'á, lunú niarqui'nu necane nú ye bee bene enu uxe'lanu lua la nitia ni' tucu beei, sino que ri'á nú huañi zeca beei chenu ri'i Diose elu usticia'nu. \v 40 Xne Pa Diose niarqui'nu nú ye bee bene enu zela nú chili arqui' Lli'ñinu, lu'cu beella elunehuañi nú leca xunga laxu cuna li'inu. Nu li'á ri'á nú huañi zeca beella chenu ri'i Diose elu usticia'nu. \p \v 41 Che uquixie bee bene Israel nú uze'ta beei Jesuse, equie nú uninu: “Li'á neca pá nú ulaca enza liñibe.” \v 42 Nu unibeei: \p ―¿Xie' lacanú nucua' neca Jesuse lliana' José la? Lia'ahua nu'lu'ahua pa' nucua' cuna na' nucua'. Nu ¿xinu rni nucua' nú ulaca nucua' enza liñibe? \p \v 43 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Utsana'hua nú se'tahua li'á lusa'hua. \v 44 Lecati aca ye'ta lua, tunu la xe'la Diose nze'e lua. Li'inu enu uxe'la li'á, nu li'á ri'á nú huañi zeca nze'e chenu ri'i Diose elu usticia'nu. \v 45 Lu libro nú uquie'e bee profeta' Diose rni: “Diose zete' ye bee bene.” Enze'e ye bee enu riene' stichia'nu, nu reca lunú sete'nu, li'ibeella nze'ta beella cuna li'á. \p \v 46 ’Ni' tucu lecati lasca' lañi' Diose, enu uxe'latsia Diose lu iliulabe ulañi'la' li'inu. \v 47 Neli rnia luhua nú enu nzeli arqui' li'á, rlu'cula nze'e elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \v 48 Li'á neca pá nú rliqui' elunehuañi. \v 49 Bee bene'hua enu udetela udacu beella maná lu dañi achi elu la nucua'a bee bene, nu añica nú unguti beella; \v 50 pero li'á rnia luhua equie cuenda' pá nú ulaca enza liñibe, nu bene enu acune la atia'lla. \v 51 Li'á neca pá nú nehuañi nú ulaca enza liñibe, nu enu acu pá quie', lu'culla elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Nu pá nú rliquia necane cuerpoa. Li'á detene para nú lu'cu bee bene iliulabe elunehuañi. \p \v 52 Chequie uquixie bee bene Israel ze'e nú unixuu beei lu sa'beei, nú unibeei: \p ―¿Xamodo aca benecua' liqui' nucua' cuerpo' nucua' da'cua'ahua? \p \v 53 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Li'á neli nia luhua nú tunu la acuhua cuerpo' Bene enu uxe'la Diose nu tunu la hue'hua rene'nu la lu'cuhua elunehuañi che. \v 54 Pero enu acu cuerpoa nu hue' renea, lu'cu nze'e elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose, nu li'á ri'á nú huañi zeca nze'e chenu ri'i Diose elu usticia'nu. \v 55 Xne cuerpoa neca elubacu nú neli neca, nu renea neca nú neli neca nú hue' bee bene. \v 56 Nu bene enu acu cuerpoa nu hue' renea, li'illa nehuañilla cuna li'á, nu li'á nehuañia cuna li'illa. \v 57 Pa liñibe enu uxe'la li'á rlu'cunu elunehuañi, nu li'á nehuañia equie cuenda' li'inu. Le'ca esquie enu racu cuerpoa lu'cu nze'e elunehuañi lu Diose equie cuenda' li'á. \v 58 Li'á rnia equie cuenda' pá nú ulaca enza liñibe. Nu la neca pá quie' xi neca maná nú udacu bee bene'hua enu udetela, xne añinzuca nú udacu beellae unguti beella, pero bene enu acu páquie' lu'cu nze'e elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \p \v 59 Bee nucua' neca nú uzete' Jesuse bee bene liñi indu Capernaum. \s Bee bedichia' nú rliqui' elunehuañi nú leca xunga laxu \p \v 60 Chenu ubene' beei lunú uzete' Jesuse li'ibeei huaxi bee bene enu nzequie li'inu unibeei: \p ―Chiqui' neriña' nú ri'ahua beya' xa neca nú rni stichia'nu. ¿Ti aca ri'i caso lunú rninu? \p \v 61 Chenu uri'i Jesuse beya' lunú rnibeei, che uninu lubeei: \p ―¿Xie' rcuu arqui'hua lunú unia scua la? \v 62 ¿Xa ri'ihua tunu lañi'hua nú quie zeca Bene enu uxe'la Diose elu nzucunu hua'tu? \v 63 Equie cuenda'tsia Espíritu Santo rlu'cu bene elunehuañi nú leca xunga laxu, lecaxi aca bene ri'illa le'catsia li'illa. Nu equie cuenda' Espíritu Santo nze'ta bee bedichia' nú unilá luhua, nu equie cuenda' bee bedichia' cua' rlu'cu bene elunehuañi. \v 64 Pero nu'sca'hua enu la chili arqui' li'á. \p Uni Jesuse scua xne nediya' nze'ca'nu desde ante nú taa bee bene enu la chili arqui' li'inu, nu ta bene enu dete' cuenda li'inu. \v 65 Nu le'ca uninu lubeei: \p ―Enze'e unia luhua nú lecati aca ye'ta lua, tunu la xe'la Pa liñibe nze'e lua. \p \v 66 Desde bichia ze'e, huaxi bee bene enu uyaquie Jesuse chu utsana' arqui'beei li'inu, nu nechenzenua'beei li'inu. \v 67 Chequie uni Jesuse lu ye chi'chiucu bee bene'nu: \p ―¿Le'ca nuhua niarqui'hua chuehua la? \p \v 68 Pero ucuaqui Simón Pedro lunu nú unilla: \p ―Detá, ¿tilu nza'aru che? Xne stichia'lu neca nú nze'ta yuu elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \v 69 Li'iru nzelíla arqui'ru li'ilu, nu nediya'la'ru nú necalu Cristo Lli'ñi Diose enu nehuañi. \p \v 70 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Añinzuca nú li'á ucañia lu ye chi'chiucuhua, pero nu' tucuhua enu neca beze'lu. \p \v 71 Uni Jesuse scua, equie cuenda' Judas lliana' Simón Iscariote, xne Judas quie' neca enu udete' cuenda li'inu, añinzuca nú necai tucu lu chi'chiucu bee bene'nu. \c 7 \s Lá chili arqui' bee bichi Jesuse li'inu \p \v 1 Lulá bee nucua', uya Jesuse lu iliu Galilea. Lá niarqui'nu achaanu lu iliu Judea, xne bee bene cua' rla'na beei li'inu para nú úti beei li'inu. \v 2 Pero lunú nze'ta axula eliñi' bee bene Israel, chenu rcua'a beella liñi bee ranchu. \v 3 Che uni bee bichi Jesuse lunu: \p ―La ya'nalu ca'a, uquia lu iliu Judea, para nú le'ca lañi' bee bene'lu enu nucua'a ze'e bee milagro nú rri'ilu. \v 4 Xne chenu niarqui' bene nú ri'i bee bene beya' lunú rri'illa, la yala nú ri'illa nucua' a'chi'. Nee lunú rri'ilu bee milagro cua', uri'i nucua' ante lu ye bee bene iliulabe. \p \v 5 Uni bee bichi Jesuse scua xne ni' li'ibeei la chili arqui'beei li'inu. \v 6 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Lasca' riña horaa, pero para li'ihua xitse hora neca nze'ca. \v 7 Leca modo chana arqui' bee bene iliulabe li'ihua, pero li'isia rana arqui'beei, xne rixiule'a lubeei nú necha neca lunú rri'i beei. \v 8 Uquiahua lu eliñi cua', xne la cha'sca'a, xne lasca' riña hora nú cha'a. \p \v 9 Chenu ulaxu nú uninu scua lubeei, uya'nanu Galilea. \s Uya Jesuse eliñi nú rcua'a bee bene liñi ranchu \p \v 10 Lulá nú nzue bee bichi Jesuse lu eliñi ze'e, cheelá nzanu para nú lecati ri'i beya' nú le'ca nunu nzanu lu eliñi ze'e. \v 11 Nu bee bene Israel rla'na li'inu lu eliñi ze'e, nu unibeei: \p ―¿Cáche nzu bene ze'e? \p \v 12 Leta huaxi bee bene enu uya lu eliñi ze'e, yelu nú rnibeei lu cuenda'nu. Nu' beei enu rni: “Ñia nze'canu”; nu nu' beei enu rni: “La ri'i nze'canu, sino que sequienunu bee bene.” \v 13 Pero ni' tucu beei né ni beei lu cuenda'nu ante luye bee bene, xne xiqui beei bee usticia Israel. \p \v 14 Chenu unga arula'la nú reca eliñi ze'e, uyu'u Jesuse liñi indu llene Jerusalén, nu uquixienu nú uzete'nu bee bene. \v 15 Che bee bene Israel chiqui' nzenu arqui'beei nú unibeei: \p ―¿Xa reca nucua' huaxi beenú reca nucua' nu lecati uzete' li'i nucua'? \p \v 16 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―La zetea li'ihua lunú necatsia elliebacua, sino que nze'ta nucua' lu Diose enu uxe'la li'á. \v 17 Tunu nu' enu niarqui' nú ri'i tucu nú niarqui' Diose, li'illa ri'illa beya' tunu nú setea li'ihua nze'tae lu Diose, urre necane nú necatsia elliebacua. \v 18 Enu sete' lunú necatsia elliebacu', li'illa rri'illa scua para nú zucu' aya bee bene li'illa. Pero bene enu rla'na nú zucu' aya bee bene Diose enu uxe'la li'inu, rnilla lunú neli neca, nu la zequienulla bee bene. \p \v 19 ’Añinzuca nú utsa'na Moisés ley luhua, pero ni' tucuhua, la zucu' nú rnibiya' ley. ¿Nu xinu niarqui'hua nú útihua li'á? \p \v 20 Chequie ucuaqui bee bene ze'e lunu nú unibeei: \p ―¡Benechiqui' nu' arqui'lu! ¿Ti niarqui' úti li'ilu? \p \v 21 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Equie tucu milagro nú uri'á bichia nú sulachi bee bene, yehua chiqui' nzenu arqui'hua. \v 22 Pero li'ihua mase nú neca bichia nú sulachi bee bene rquie'ehua seña bee endu' me'hua para nú ri'ihua tucu nú unibiya' Moisés nú ri'ihua, añinzuca nú la neca equie cuenda' Moisés nú rquie seña bee endu' me'hua sino que bee bene'hua enu udetela rri'ila scua huatu. \v 23 Neequie, para nú la i'chiahua lunú rni ley' Moisés rquie'ehua seña bee endu' niyu masia nú necane bichia nú sulachi bee bene. Nu, ¿xiquie nú rlehua lua nú uriyeca tucu niyu bichia nú sulachi bee bene? \v 24 La nihua lu cuenda' bee bene lunú rlañi'tsiahua rri'i bee bene sino que rlutixu uri'inze'cahua beya' xi rri'illa che nihua. \s Uni Jesuse nú cá benenu \p \v 25 Chequie chiucu chuna bee bene Jerusalén unibeei lu sa'beei: \p ―¿Xie' lanu benequie' neca enu rla'na bee bene para nú úti beei la? \v 26 Nu nee lu' nzulla rnilla ante lu ye bee bene, nu lecati ri'chialla. ¿Xie' uyalílaquie arqui' bee usticia nú necalla Cristo la? \v 27 Pero lia'ahua nediya' nze'ca'ahua cá enza nze'talla, nu chenu nze'ta Cristo, lecati ri'ibeya' cá enza nze'tanu. \p \v 28 Chenu ubene' Jesuse lunú rnibeei, diqui nú sete'nu bee bene liñi Indu llene Jerusalén, che juerte uninu lubeei: \p ―Li'ihua rnihua nú nu'luhua li'á, nu le'ca nediya'hua cá enza nzela, pero li'á lá yelá equie cuenda' li'itsia. Li'á uriña equie cuenda' li'inu enu rni nú neli neca, nu li'ihua la chuluhua li'inu. \v 29 Pero li'á nu'lua li'inu, xne nzela enza lunu nu li'inu uxe'lanu li'á. \p \v 30 Chenu ubene'beei nucua' uniarqui'beei nú na'tse beei Jesuse, pero lecati una'tse li'inu xne lasca' riña hora nú xi ri'inu beei li'inu. \v 31 Nulu huaxi añi bee bene enu nucua'a ze'e, huaxi beei uchili arqui' li'inu nu unibeei: \p ―Chenu ye'ta Cristo, ¿xie' ri'ilanu huaxilá bee milagro luquelá nú rri'i benequie' la? \s Uxe'la bee fariseo bee sundado nze tucu Jesuse \p \v 32 Ubene' bee fariseo lunú rni bee bene equie cuenda' Jesuse. Che li'ibeei cuna bee ule'ya enu rnibiya', uxe'la beei bee sundadu enu rri'i ucu Indu llene Jerusalén para nú na'tse beei Jesuse cha ni'cu'. \v 33 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Lacaxea' nzula cuna li'ihua nu chu benchila' zeca elu nzucu enu uxe'la li'á. \v 34 Li'ihua la'nahua li'á pero la llela'hua li'á, xne leca modo riñahua elu nza'a. \p \v 35 Che bee bene Israel ze'e unibeei lu sa'beei: \p ―¿Cá nza nucua' nú la llela'ahualla che? ¿Xie' nzalla lubee bene Israel enu uri'chialetse leta bee bene enu la neca bee bene Israel para nú zete'lla hasta bee bene enu laca bee bene Israel la? \v 36 ¿Xa neca nú uni nucua': “Nú la'nahua li'á pero la llela'hua li'á, xne leca modo riñahua elu nza'a”? \s Re'cu nú nu' inza nú nehuañi \p \v 37 Ultimo bichia eliñi ze'e, neca bichia nú másela llene neca nu utsuli Jesuse nu juerte uninu: \p ―Tunu nu' enu rebichi' ye'ta nze'e lua para nú hue' nze'e inza. \v 38 Xne bee bene enu chili arqui' li'á, tucu nú rni lu ichi' Stichia' Diose, liñi arqui' nze'e liñi inza nú rliqui' elunehuañi. \p \v 39 Chenu uni Jesuse scua. Nu nú uninu rni, nú yebee bene enu chili arqui' li'inu huañi Espíritu Santo cuna bee nze'e, xne bee bichia ze'e lá riñasca' Espíritu Santo equie nú lecasca' Jesuse elu rnibiya'nu. \s Ule'e sa' bee bene \p \v 40 Chenu ubene' bee bene ze'e nú uni Jesuse, nu'beei enu uni: \p ―Neli nú benequie' neca profeta enu nzu nú nze'ta. \p \v 41 Nu nu'lá beei enu uni: \p ―Benequie' neca Cristo. \p Pero texcua'a beei uni: \p ―Laca li'illa Cristo xne necalla bene Galilea. \v 42 Lu ichi' Stichia' Diose rni nú lubee familia' arre David nze'ta Cristo, nu eyeche Belén alanu elu le'ca unga lachi arre David. \p \v 43 Nu scua ule'esa' bee bene equie cuenda' Jesuse. \v 44 Nu nu'beei uniarqui' nú chanu ni'cu', pero lecati ulaca arqui' ana'tse li'inu. \s La chili arqui' bee usticia Jesuse \p \v 45 Chequie bee sundado enu rriucu Indu llene Jerusalén ze'e, ubenchila' zeca beei elu nucua'a bee fariseo cuna bee ule'ya enu rnibiya', nu uni bee bene cua' lubeei: \p ―¿Xinu lá ye'tayuhualla? \p \v 46 Nu ucuaqui bee sundado ze'e nú unibeei: \p ―Leca xunga, uyu'u tucu bene enu rni tucu nú rni benecua'. \p \v 47 Che uni bee fariseo ze'e lubeei: \p ―¿Xie' le'ca nuhua uzelahua nú uzequienu nucua' li'ihua la? \v 48 ¿Xie' nu'tátucu bee usticia'ahua urre nu' tátucua'ahua bee fariseo enu uchilila arqui' li'illa la? \v 49 ¿Xie' la ri'ihua beya' nú huaxi bee benequie' nenitilula beei ante Diose, equie nú la aca beei ley la? \p \v 50 Che fariseo enu lee Nicodemo enu uyabi'ya Jesuse tucu reché, li'illa unilla: \p \v 51 ―Ley'ahua rni nú leca modo nia'ahua nú xi castiya riala tucu bene ante nú yene'ahua stichia'lla para nú ria'ahua beya' xi uri'illa. \p \v 52 Chequie ucuaqui beei lulla nú unibeei: \p ―¿Xie' le'ca nuulu nzulu chu' bee bene Galilea la? Uze'te' nze'ca lu ichi' Stichia' Diose, para nú ri'ilu beya' nú ni' tucu bene Galilea lá aca profeta. \s Tucu una'a huexe \p \v 53 Che chu nziue beei enza ni'beei. \c 8 \p \v 1 Nu nza Jesuse enza dañi Olivos, \v 2 nu chenu uye'e lu yuu stucu bichia, ubenchila' zecanu liñi indu llene Jerusalén, che uyetesa' huaxi bee bene lunu ze'e, nu chu uzucunu nu uquixienu uzete'nu li'ibeei. \p \v 3 Che bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee fariseo, unguya'beei tucu una'a enu ullunanuu tucu niyu, nu utsu beei li'inchu arli'ti' bee bene enu nucua'a ze'e. \v 4 Nu unibeei lu Jesuse: \p ―Maestro, una'aquie' ullunanunchu tucu niyu mero chenu nucua'anu sa'beei. \p \v 5 Lu ley nú utsa'na Moisés lua'ahua rni: \p ―Nú sa' bee una'aquie', rqui'ña nú atinchu cuna quiee, nu li'iquielu, ¿xa nilu nee? \p \v 6 Li'ibeei unidichia' beei lunu scua para nú bi'ya xi ninu, nu scua lu'cu beei xi ricu'quiya beei li'inu, pero chu uzi'quindiqui Jesuse, nu uquixienu rquie'enu cuna cuene yaanu lu yuu. \v 7 Pero lunú chu rnidichia'sca'lá beei lunu, che uzucu nelínu nu uninu lubeei: \p ―Tatsehua enu la lu'cu dula, rlutilá nze'e du'quiee una'a quie'. \p \v 8 Che uzi'quindiqui zecanu núchu rquie'elánu lu yuu. \v 9 Bee bene enu uyayu una'a ze'e lu Jesuse, chenu ubene' beei nú uni Jesuse scua, che uquixie nú tucua tucua beei nziue beei, desde enu unguxu nu hasta bee enu nere'nelá, nziue ye beei nu utsa'natsia beei una'a ze'e cuna Jesuse lu ye bee bene enu nucua'a ze'e cuna li'inu. \v 10 Chequie uzucu neli Jesuse nu uninu lu una'a ze'e: \p ―Una'a, ¿ma bee bene enu ube'tayu li'ilu ca'a? ¿Xie' ni'tucu beei lecaxi uri'inu li'ilu la? \p \v 11 Nu ucuaquinchu: \p ―Ni'tucu beei detá. \p Che uni Jesuse lunchu: \p ―Ni'li'á lecaxi ri'inua li'ilu, uquia nee nu la ria'lu dula. \s Jesuse neca ellie'e lubee bene lu iliulabe \p \v 12 Chequie uni zeca Jesuse lubee bene enu nucua'a ze'e: \p ―Li'á neca ellie'e lubee bene iliulabe. Bee bene enu zucu' stichia'a, chu'u ellie'e elliebacu' beella, nú xa lu'cu beella elunehuañi ante Diose, nu leca xunga tsunecabe elliebacu' beella. \p \v 13 Nu uni bee fariseo lunu: \p ―Li'ilu rnilu le'ca lu cuenda' li'itsialu, nu lunú rnilu la zibi'i. \p \v 14 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei: \p ―Stichia'a si zibi'i, añinzuca nú rnia lu cuenda' li'á. Xne li'á nediyaa cá enza nzela nu cá enza nza'a, pero li'ihua la ri'ihua beya' cá enza nzela nu cá enza nza'a. \v 15 Li'ihua rnihua lu cuenda' bee bene tucu nú rri'itsiahua elliebacu'. Pero li'á la nia lu cuenda' ni' tucu bee bene. \v 16 Nu li'á rnia lu cuenda' bee bene, lunú neli neca. Xne la nia tucu nú necatsia elliebacua, sino que Paa enu uxe'la li'á nediya'nu nú neli neca lunú rnia. \v 17 Lu ley'hua rni nú chenu nu' chiucu bene enu tucu nchiucu'tse stichia' neli lunú rnibeei. \v 18 Nee le'ca li'á neca tucu enu rni lu cuenda' li'á, nu Paa enu uxe'la li'á neca stuculla. \p \v 19 Chequie unidichia' beei lunu: \p ―¿Ca nzucu pa'lu che? \p Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Li'ihua la chuluhua li'á, nu le'ca la chuluhua Paa xne tunu uyu'luhua li'á, le'ca nu'luhua Paa. \p \v 20 Scua uni Jesuse diqui nú sete'nu bee bene liñi Indu llene Jerusalén elu nchiucu' bee alcancía elu riu'u bee u'na. Pero ni'tucu lecati una'tse li'inu, xne lasca' riña hora nú llunanu. \s Elu nza'a li'ihua leca modo chuehua \p \v 21 Nu le'ca uninu lubeei: \p ―Chenu nza'a li'ihua la'nahua li'á, pero li'ihua atihua cuna stulahua, xne elu nza'a leca modo chuehua ze'e. \p \v 22 Nu uni bee bene Israel ze'e: \p ―¿Xie' le'ca li'itsialla útilla li'illa, enze'e rnilla nú leca modo cha'ahua elu nzalla la? \p \v 23 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Li'ihua necahua bene lu yuu quie' pero li'á nzela enza liñibe, li'ihua necahua bee bene iliulabe, pero li'á la neca bene iliulabe. \v 24 Enze'e unia luhua nú atihua cuna stulahua. Xne tunu la chili arqui'hua nú li'á neca enu necaa, che atinuhua stulahua. \p \v 25 Nu unidichia' beei lunu: \p ―¿Ti necalu che? \p Nu ucuaquinu lubeei: \p ―¿Desde chenu uquixiea nú rnia luhua, unilá luhua nú ti necaa? \v 26 Huaxi nú rqui'ña zetea li'ihua nu nia equie cuenda'hua. Pero nee lunú rnia lubee bene iliulabe, necane nú rienea rni enu uxe'la li'á, nu lunú rninu neli necane. \p \v 27 Pero li'ibeei né ri'i beei beya' nú equie cuenda' Diose neca nú rninu. \v 28 Enze'e uninu lubeei: \p ―Chenu uri'ilahua lunú niarqui'hua cuna li'á Bene enu uxe'la Diose che ri'ihua beya' nú li'á neca enu neca, nu la ri'itsia lunú necatsia elliebacua. Sino que rnitsia lunú uzete'la Diose li'á. \v 29 Xne li'inu enu uxe'la li'á nzunu cuna li'á nu leca' bichia nu tsana' arqui'nu li'á, xne rri'á puro lunú riu'u arqui'nu. \p \v 30 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, huaxi bee bene uyalí arqui' li'inu. \s Bee bene enu neli neca lli'ñi Diose \p \v 31 Che uni Jesuse lubee bene Israel enu uyalí arqui' li'inu: \p ―Tunu nzezucu'láhua stichia'a. Che si neli necahua bee benea. \v 32 Nu chuluhua nú neli neca, nu equie cuenda' nú neli neca cua', la'ahua. \p \v 33 Che ucuaqui beei: \p ―Li'iru nzelaru lu familia' tuxie Abraham, nu leca xunga unga neiquiru. ¿Xiquie nú rnilu nú aca nela'aru che? \p \v 34 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Neli nia luhua nú ye bee bene enu rri'i dula, neca beei xi neca esclavo lu dula. \v 35 Nu tucu esclavo la ya'nalí nze'e ni' bene enu utsi li'i, pero lliana' bene enu utsi esclavo ze'e sii nu' modo ria'nalii ni' pa'i. \v 36 Enze'e tunu Lli'ñinu tsila'a li'ihua, che si neli nela'ahua ché. \v 37 Nediyaa nú nze'tahua lu familia' tuxie Abraham. Pero li'ihua niarqui'hua nú útihua li'á, xne la yu' arqui'hua stichia'a. \v 38 Li'á rnia lunú uzete'la Paa li'á, pero li'ihua rri'ihua lunú rni pa'hua luhua. \p \v 39 Chequie ucuaqui beei: \p ―¡Pa'ru neca tuxie Abraham! \p Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Tunu li'ihua neli necahua lliana' tuxie Abraham li'ihua, ri'ihua tucu nú uri'illa. \v 40 Pero li'ihua añinzuca nu unilá nú neli neca luhua, tucu nú uzete'la Diose li'á, nu li'ihua niarqui'hua nú útihua li'á. ¡Nu tuxie Abraham lá ri'illa scua! \v 41 Pero li'ihua rri'ihua tucu nú rri'i pa'hua. \p Nu unibeei lunu: \p ―Li'iru lecati lli'ñilá necaru, tucutsia Diose neca pa'ru. \p \v 42 Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Tunu neli nú neca Diose pa'hua secahua li'á, xne equie cuenda' li'inu nzela lu iliulabe, lá yela lu cuenda' li'itsia sino que li'inu necanu enu uxe'la li'á. \v 43 La ri'ihua beya' lunú rnia luhua, xne la niarqui'hua nú zucu' diacahua stichia'a. \v 44 Enu neca pa'hua neca beze'lu, nu rri'ihua tucu nú niarqui' beze'lu nú ri'ihua. Desde chenu uquixie iliulabe riu' arqui' beze'lu nú úti bee bene sa' bee bene. Leca xunga uyu'u bichia nú nzenalai lunú neli neca, xne la ni lunú neli neca chenu rni eluquichia', nu scua rlube' nuxa necai, xne necai enu niquichia', nu li'i necai pa' eluquichia'. \v 45 Pero li'á lunú rnia lunú neli neca, la chili arqui'hua lunú rnia. \v 46 ¿Tahua nu' beya' ni nú rlu'cua dula che? Nu tunu neli neca lunú rnia luhua, ¿xiquie nu la chili arqui'hua li'á che? \v 47 Bee bene enu neca bee bene' Diose sucu' diaca beella Stichia' Diose, pero li'ihua la acahua bene' Diose, enze'e la zucu' diacahua stichia'nu. \s Nzula Jesucristo ante nú ala Abraham \p \v 48 Chequie uni bee bene Israel ze'e lunu: \p ―Neli lunú rniru nú benechiqui' nchiñi arqui'lu, nu bene Samaria necalu. \p \v 49 Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Ni' tucu benechiqui' leca arquia, sino que li'á sucua stichia' Paa, pero li'ihua puro bedichia' nú necha se rri'chiahua li'á. \v 50 Li'á la la'na nú zucu' aya bee bene li'á, pero nu' enu niarqui' nú zucu' aya bee bene li'á, nu li'inu necanu enu rri'i elu usticia. \v 51 Neli rnia luhua nú titse bene enu zucu' stichia'a, leca' xunga ati nze'e. \p \v 52 Nu uni bee bene Israel ze'e lunu: \p ―Nee si' neli'ru nú rniru nú nchiñi benechiqui' arqui'lu. Abraham cuna ye bee profeta unguti beella, nu li'ilu rnilu: “Titse bene enu zucu' stichia'a leca' xunga ati nze'e.” \v 53 ¿Xie' másela neca equielu luquelá tuxie Abraham bene'ru enu udetela la? Li'illa ungutilla nu le'ca unguti bee profeta. Nu li'ilu. ¿Ti si'lu nú necalu? \p \v 54 Che ucuaqui Jesuse: \p ―Tunu le'catsia li'á sucu ayaa li'á, lecaxi sibi' lunú rnia lu cuenda' li'á che. Pero enu sucu' aya li'á neca Paa, li'inu enu rnihua nú neca Diose'hua. \v 55 Li'ihua la chu'luhua li'inu. Pero li'isi'a nu'lua li'inu. Nu tunu nia luhua nú la chulua li'inu, che neca tucu bene enu niquichia' tucu nú necahua. Pero li'á nu'lua li'inu nu sucua stichia'nu. \v 56 Tuxie Abraham bene'hua enu udetela ñia utsu arqui'lla nú lañi'lla bichia nú nzela lu iliulabe. Nu chenu ulañi'lla bichia cua' másela ñia utsu arqui'lla. \p \v 57 Nu uni bee bene Israel ze'e lunu: \p ―Pero ni' cincuenta lana lasca' lu'culu nu rnilu nú ulañi'la'lu Abraham. \p \v 58 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Neli nialuhua nú nzulá ante nú ala Abraham. \p \v 59 Che una'tse beei quiee nzetu' beei li'inu, pero chu uyu'unu leta bee bene, nu udetenu labe beei uchiu'unu liñi indu ze'e nu chu nzanu. \c 9 \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu la ye'e lu desde nú ungula \p \v 1 Chenu nzedete Jesuse tucu luhuare ulañi'nu tucu niyu enu la ye'e lu desde nú ungulalla. \v 2 Chequie unedichia' bee bene'nu lunu: \p ―Maestro, ¿xinu laye'e lu niyu quie' desde nú ungulalla? ¿Neca nucua' equie cuenda' stula pa'lla cuna na'lla la, urre necane equie cuenda' stulalla la? \p \v 3 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―La nequie'lu niyuquie' equie cuenda' stulalla, ni' equie cuenda' stula pa'lla cuna na'lla. Li'illa nequie'lulla para nú lañi' bee bene lunú reca Diose rri'i equie milagro nú aca lulla. \v 4 Nee diqui nú nu'sca' tiembu, rqui'ña nú ri'ahua lunú rni enu uxe'la li'á, xne nze'ta chenu laxu tiembu cua', nú lecasca' xi aca. \v 5 Nu diqui nú nzua lu iliulabe quie', li'á neca ellie'e para lubee bene iliulabe. \p \v 6 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, chee utsuxenenu lu yuu nu ureche'nu ebenu cuna xenenu nu udu'nu ebenu cua' i'culu niyu enu la ye'e lu ze'e. \p \v 7 Nu uninu lulla: \p ―Uquia uquiee lulu ru'u estanque nú lee Siloé ―Siloé, rni nucua'. Enu uxe'la. \p Che uya niyu ze'e nu uquiella lulla, nu chenu ubenchila'lla ri'yalalla. \v 8 Chequie bee besiñu'lla cuna bee bene enu nediya' nú rnacu'lla caridá unibeei: \p ―¿Xie' lacanu niyuquie' neca enu sucu rnacu' caridá la? \p \v 9 Nu' beei rni: \p ―Li'illa nucua'. \p Le'ca nu'lá beei enu rni: \p ―Xi rnaa nze'e rnaalla pero laca li'illa. \p Che uni niyu ze'e: \p ―Li'á nze'e. \p \v 10 Chequie unedichia' beei lulla: \p ―¿Xaquie modo uri'ilu nú uquixie ri'yalu che? \p \v 11 Nu ucuaquilla nú unilla: \p ―Bene enu lee Jesuse ureche'enu ebenu udu'nu i'culua, che uninu lua: “Uquia uquie lulu ru'u estanque Siloé.” Nu chu uya'a, nu chenu ulaxu nú uquiea lua ri'yala. \p \v 12 Nu unibeei lulla: \p ―¿Ma bene ze'e che? \p Nu ucuaquilla: \p ―La ri'á beya'. \s Unidichia' bee fariseo lu niyu ze'e xa uyeca'lla \p \v 13 Chequie uyayu beei niyu enu unga niquie'lu ze'e lubee fariseo. \v 14 Xne bichia nú ureche'e Jesuse ebenu nu udu'nue i'culu niyu ze'e para nú ubi'yai. Bichia ze'e neca bichia nú sulachi bee bene. \v 15 Nu unidichia' bee fariseo ze'e lulla, nú xa unga nú uquixie nú ri'yalla nu ucuaquilla lubeei: \p ―Bene ze'e udu' ebenu i'culua, nu chu uyaquiea lua, nu nee ri'yalá. \p \v 16 Nu' bee fariseo ze'e enu uni: \p ―Bene enu uri'iyeca i'cululu la acalla bene' Diose, xne la lu'culla ula'na bichia nú sulachi bee bene. \p Pero stucu beei uni: \p ―¿Xa aca nucua' ri'i nucua' milagro quie' tunu rlu'cu nucua' dula? \p Nu urene urene unibeei. \v 17 Chequie unidichia' zeca'la beei lu niyu enu unga niquie'lu ze'e: \p ―Nee nú uri'iyeca benecua' i'cululu, ¿ti neca nucua' secalu? \p Nu unilla: \p ―Li'á rnia nú neca nucua' tucu profeta. \p \v 18 Pero bee bene Israel ze'e la chili arqui'beei nú unga niquie'lu niyu ze'e, nu nee ri'yalla. Che ubixia beei pa'lla cuna na'lla, \v 19 para nú unidichia' beei lubeella: \p ―¿Xie' ninguie' endu'hua enu rnihua nú la ye'elu desde nú ungula la? Nee, ¿xaquie unga nú ri'yai? \p \v 20 Chequie ucuaqui pa'lla cuna na'lla: \p ―Nediya'ru nú necai lliana'ru, nu le'ca nediya'ru nú desde nú ungulai la ye'e lui. \v 21 Pero la ri'iru beya' xa unga nú ri'yai, nu le'ca la ri'iru beya' ti uri'iyeca i'cului. Mejora unidichia'hua lui unguxulacai, li'icai ixiule'i luhua xa unga nucua'. \p \v 22 Uni pa'lla cuna na'lla scua, equie nú xiqui beella, xne unga tucu necatsela bee bene Israel nú tatse bee enu ni nú neca Jesuse Cristo, la zela'beei nú chu'u nze'e liñi indu. \v 23 Enze'e uni pa'lla cuna na'lla: “Mejora lui nedichia'hua, unguxulacai.” \p \v 24 Che ubixia zeca beei niyu enu unga niquie'lu nu unibeei lulla: \p ―Nzucu Diose ri'ya, uni' nú neli neca, xne nediya'ru nú bene enu uri'iyeca i'cululu necalla bene enu rlu'cu dula. \p \v 25 Nu ucuaqui niyu ze'e: \p ―La ri'á beya' tunu rlu'culla dula, urre la lu'culla dula, lunú nediyatsia nú ante unga niquie'lua nu nee ri'ya. \p \v 26 Chequie unidichia' zeca beei lulla: \p ―¿Xa uri'inu nucua' lulu? ¿Xa uri'i nucua' nú reca ri'yalu? \p \v 27 Nu ucuaquilla: \p ―¿Unilá luhua, pero la chili arqui'hua nú rnia? ¿Xinu niarqui'hua nú ni zecaa luhua xa uri'illa? ¿Xie' le'ca nuhua niarqui'hua nú acahua bene'lla la? \p \v 28 Che uqui'ya'lla uri'i beei nu unibeei lulla: \p ―Li'ilu tunu necalu bene'lla. Pero li'iru necaru bene' Moisés. \v 29 Xne li'iru nediya'ru nú Diose uni lu Moisés. Pero benecua' ni'teme' la ri'iru beya' cá enza nze'talla. \p \v 30 Che uni niyu ze'e lubeei: \p ―¡Nú secalullie' bene necahua'! Li'ihua la ri'ihua beya' cá enza nze'talla pero li'illa uri'illa nú ri'ya nee. \v 31 Nediya' nze'ca'hua nú Diose la ri'i caso bee bene enu rlu'cu dula, rri'i casotsianu bee bene enu sucu' stichia'nu nu rri'i lunú niarqui'nu. \v 32 Leca xunga ubene'ahua nú nu' tucu bene enu rri'i nú ri'ya tucu bene enu la ye'elu desde nú ungula. \v 33 Tunu benecua' la ye'talla equie cuenda' Diose. Lecaxi acalla ari'illa. \p \v 34 Che unibeei lulla: \p ―Li'ilu nú ungulanúlu stulalu, ¿xie' li'ilálu zete'lu li'iru la? \p Nu ulua beei li'illa ze'e. \s Bee bene enu neca xi neca nú niquie' i'culu ante Diose \p \v 35 Ungabiya' Jesuse nú ulua bee bene Israel ze'e niyu enu unga niquie'lu liñi indu, nu chenu ulla'canu li'i uninu lui: \p ―¿Nzelí arqui'lu Bene enu uxe'la Diose la? \p \v 36 Nu ucuaquii nú uni: \p ―Detá, udixiule'e tii nze'e para nú chili arquia li'illa. \p \v 37 Che uni Jesuse lulla: \p ―Ulañi'la'lulla, nu li'illa necalla enu rdichia'nulu nee. \p \v 38 Chequie utsulliqui niyu ze'e lu Jesuse, nu uni: \p ―Nzelí arquia li'ilu Detá. \p \v 39 Nu chu uni Jesuse: \p ―Li'á ubela lu iliulabe quie' para nú ri'á elu usticia, para nú lañi' bee bene enu la lañi', nu bee enu rlañi' la lañia' bee nze'e. \p \v 40 Chequie chiucu chuna bee fariseo enu nucua'a lunu ze'e, chenu ubene' beei nú uninu scua, unibeei lunu: \p ―¿Xie' le'ca nuuru niquie'luru la? \p \v 41 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Tunu necacla nú niquie'luhua, lecaxi equiya rlu'cuhua equie stulahua. Pero lunú rnihua nú ri'yahua enze'e rlu'cuhua equiya. \c 10 \s Ejemplu' curale' sanchi \p \v 1 Che uni Jesuse: \p ―Neli nia luhua nú bene enu la chu'u enza ru'u puerta curale' sanchi sino que riu'u nze'e enza rene neca nze'e huana' nu rcachi' nze'e stene' bee bene. \v 2 Pero bene enu riu'u enza ru'u curale nze'e si' neca bene enu rri'iucu bee sanchi. \v 3 Nu bene enu rriucu ru'u curale' beeí xa'la nze'e ru'u curale' beeí para nú chu'u bene enu rri'iucu beeí nu chenu rixialla nú lee cada tucua beeí nu'lu beeí chilla. Nu rlualla beeí curale. \v 4 Nu chenu ulaxu nú uchiu'u ye bee sanchi'lla che nzucululla lubeeí nu nzenala beeí li'illa, xne nu'lu beeí chilla. \v 5 Pero la chenala beeí bene rene, sino que riecaxu'u beeí lu nze'e, xne la chulu beeí chii nze'e. \p \v 6 Chenu ulaxu nú uni Jesuse ejemplu cua' li'ibeei né ri'i beei beya' xi rni nú uninu. \s Jesuse neca xi neca tucu bene enu rri'iucu nze'ca bee sanchi \p \v 7 Chequie unia'la Jesuse lubee bene ze'e: \p ―Neli nia luhua, li'á neca xi neca ru'u curale' bee sanchi elu riu'u beeí. \v 8 Ye bee bene enu rlutilá ube'ta luquelá li'á neca bee nze'e xi neca huana' nu rcachi' nze'e stene' bee bene pero bee enu neca bee benea né ri'i caso beella bee nze'e. \v 9 Li'á neca xi neca puerta, nu bene enu chu'u ru'u puerta quie' tsila'a nze'e, che nu'la modo nú chu'u nze'e nu chiu'u nze'e tucu nú rri'i bee sanchi, nú xela' beeí ixi acubeeí. \p \v 10 ’Huana' nze'tatsia para nú rcachi' nu ruuti nu rnitilui bene, pero li'á nzela para nú li'ihua lu'cuhua elunehuañi, elunehuañi nú leca xunga laxu. \v 11 Li'á neca tucu bene enu rri'iucu nze'ca bee sanchi', nu tucu bene enu rri'iucu nze'ca bee sanchi' para li'illa lecaxi ri'i mase hasta nú atilla equie cuenda' bee sanchi'lla. \v 12 Pero enu riaxutsia rriucu beeí, chenu rlañi' nze'e nú nze'ta bichiu riecaxu'u nze'e sana' arqui' nze'e beeí xne la neca nze'e tucu bene enu rri'iucu nze'ca bee sanchi nu laca beeí sanchi'lla, che rucu bichiu beeí nu rti'chialetse bichiu beeí. \v 13 Bene cua' sana' arqui'lla beeí, xne riaxutsialla nequienulla beeí nu la ri'illa caso beeí. \p \v 14-15 ’Li'á neca bene enu rri'iucu nze'ca bee sanchi', scua tucu nú nu'lu Paa li'á le'ca scua nu'lua li'inu, le'ca scua nu'lua bee sanchia nu li'ibeeí nu'lu beeí li'á. Nu lecaxi ri'i mase hasta nú atia equie cuenda' beeí. \v 16 Le'ca rlu'cua stexcua'a bee sanchi enu la chuche' liñi curale quie', rqui'ña nú nzetucua'a beeí, nu zucu'beeí nú rnia, para nú acatucunecatse beeí nu tucutsia enu ri'iucu beeí. \p \v 17 ’Pa Diose seca li'á xne rdete cuendaa li'á nú atia, para nú huañi zecaa stucu bese. \v 18 Lecati ri'i ana nú uti li'á, tunu li'á la zela nú atia, li'á rlu'cua poder nu zela nú atia, nu huañi zecaa stucu bese xne scua unibiya' Paa lua. \p \v 19 Chenu ubene' bee bene Israel bee bedichia' quie', stucua'la urene urene unibeei. \v 20 Huaxi beei uni: \p ―¿Xinu rri'i casohua nucua' nu benechiqui' nu' arqui' nucua' nu ichia lucu seca nucua'? \p \v 21 Pero texcua'a beei rni: \p ―Ni' tucu bene enu nu' benechiqui' arqui' laca ni scua. ¿Xie' aca tucu benechiqui' ri'i nú lañi' bee bene enu niquie' i'culu la? \s Rle bee bene Israel lu Jesuse \p \v 22 Tiembu iqui, chenu rri'i bee bene Israel eliñi Indu llene Jerusalén, \v 23 se Jesuse enza liñi curdure' indu ze'e elu lee curdure' Salomón. \v 24 Che uyabica bee bene Israel lunu nu unibeei lunu: \p ―¿Hasta xungaquie ixiule'elu luru nú ti necalu? Neli uni' luru tunu li'ilu necalu Cristo. \p \v 25 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Unilá luhua nú ti necaa pero li'ihua la chili arqui'hua Li'á. \v 26 Pero li'ihua la chili arqui'hua li'á, lunú la acahua bee benea. Tucu nú unilá luhua. \v 27 Bee bene enu neca bee benea nu'lu bee nze'e chia nu li'á nu'lua bee nze'e nu nze'tanala bee nze'e li'á. \v 28 Li'á rdetea elunehuañi nú leca xunga laxu lubeella, nu leca' xunga nitilu beella, le'ca lecati axi beella yaa. \v 29 Xne Pa Diose, li'inu uliqui'nu beella lua, li'inu másela rlu'cunu poder lu yeene nu lecati axi beella yanu. \v 30 Li'á nu Pa Diose tucutsia necaru. \p \v 31 Che una'tsea'la bee bene Israel quiee nzetu'beei li'inu. \v 32 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Huaxi beenú neca nze'ca uri'á luhua equie poder nú rlu'cu Pa Diose, ¿ta luye bee nucua', du'hua quiee li'á? \p \v 33 Ucuaqui beei nú unibeei: \p ―La necane equie beenú neca nze'ca uri'ilu, nú du'uru quiee li'ilu. Du'uru quiee li'ilu lunú la lu'culu ula'na lu Diose, xne rri'ilu nú necalu Diose nu benetsialu. \p \v 34 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Xie'lanu lu ley'hua rni: “Li'á unia nú li'ihua necahua bee diose.” \v 35 Nediya'ahua nú leca modo tsacu' arquia'ahua lunú rni lu ichi' Stichia' Diose. Nú li'inu ulualenu bee diose bee bene enu uyucu stichia'nu. \v 36 Nee tunu Pa Diose utsulanu li'á para nú nzelaa lu iliulabe quie'. ¿Xinu rnihua nú la lu'cua ula'na lunu, lunú unia nú necaa lli'ñinu? \v 37 Tunu li'á la ri'á tucu nú rni Pa Diose la chili arqui'hua li'á. \v 38 Pero tunu rri'á tucu nú rninu mase la chili arqui'hua li'á, pero uyalí arqui'hua lunú rri'á, para nú ri'ihua beya' nú li'á nzua cuna Pa Diose nu li'inu nzunu cuna li'á. \p \v 39 Hora ze'e stucua'la bese uniarqui' beei nú na'tse beei Jesuse, pero chu ula'anu leta yaa beei nzanu. \p \v 40 Nu che nza zecanu stucu chú re'cu Jordán, luguare elu rluti urinza Juan bee bene, nu uya'nanu ze'e. \v 41 Nu huaxi bee bene uya lunu, nu unibeei: \p ―Neli, nú né ri'i Juan ni' tucu milagro. Pero ye lunú unilla equie cuenda' bene quie', neli necane. \p \v 42 Nu huaxi bee bene uyalí arqui' Jesucristo luhuare ze'e. \c 11 \s Unguti Lázaro \p \v 1 Uhuañi tucu bene enu ungariti lee Lázaro, li'illa cuna bee zanalla María nu Marta neca lachi beella Betania. \v 2 Nu María zana Lázaro, li'inchu necanchu enu udu' perfume cuchiu' Jesuse nu ucui'chinchue cuna ichia equienchu. \v 3 Che rucu bela beenchu uxe'la beenchu resuna lu Jesuse nu uni beenchu lunu: \p ―Detá, amigo'lu Lázaro riti. \p \v 4 Chenu ubene' Jesuse nucua' uninu: \p ―Elichia quie' lanecatsiae para nú atilla sino que necane para nú equie cuenda'e acachee poder' Diose nu para nú le'ca acachee poder nú rlu'cu lli'ñi Diose. \p \v 5 Añinzuca nú chiqui' seca Jesuse Marta cuna María nu Lázaro. \v 6 Chenu ungabiya'nu nú riti Lázaro uya'nasca'lánu xiucu bichia luguare elu nzucunu. \v 7 Udetetsia bee bichia ze'e uninu lubee bene'nu: \p ―Cha zeca'ahua lu iliu Judea. \p \v 8 Che uni bee bene'nu lunu: \p ―Maestro, lacaxeelá nú uniarqui' bee bene Israel ze'e úti li'ilu cuna quiee. ¿Nu nza'lalu ze'e stucu bese la? \p \v 9 Nu uninu lubeella: \p ―Li'ihua nediya'hua nú chi'chiucu hora nuya' tucu bichia. Nu tunu bichia see bee bene la llica cuchiu'lla, xne rlañi'lla ellie'e nú nu' lu iliulabe quie'. \v 10 Pero tunu rula' see bene xica cuchiu'lla xne leca ellie'e ye'e lulla. \p \v 11 Le'ca uninu lubeella: \p ―Amigo'ahua Lázaro ra'tselalla. Pero nee nzecua'ñialla. \p \v 12 Nu uni bee bene'nu lunu: \p ―Detá, tunu ra'tsella yeca'calla che. \p \v 13 Pero lunú uni Jesuse scua, rnii nú ungutila Lázaro, nu bee bene'nu ulle'ca nú li'inu rninu nú ra'tsetsialla. \v 14 Chequie udixiule'e itá Jesuse lubeella nú uninu: \p ―Unguti Lázaro. \v 15 Nu ñia nzu arquia nú lecá ze'e, xne scua máse neca nze'cae lu cuenda'hua para nú chili arqui'hua li'á. Nee chahua chebi'ya'ahualla. \p \v 16 Chequie Tomás enu ri'chia bee bene “cuachi”, unilla lubeelá bee bene' Jesuse: \p ―Uchahua cuna li'inu para nú atia'ahua cuna li'inu. \s Jesuse neca enu rliqui' elunehuañi \p \v 17 Che uriña Jesuse Betania, nu ungala tacu bichia nú uhuachi' Lázaro. \v 18 Betania axu ria'na Jerusalén, tucu chuna kilometro. \v 19 Nu huaxi bee bene Israel uya bi'ya Marta cuna María, para nú tsala beella arqui' beenchu equie nú unguti zana beenchu. \v 20 Chenu ungabiya' Marta nú axula nze'ta riña Jesuse che uyacha'calunchu li'inu, pero María uya'na ni'beenchu. \v 21 Chequie uni Marta lu Jesuse: \p ―Detá, tunu nzulu ca'a né ati zanaa. \v 22 Pero li'á nediyaa nú Diose liqui' ye nú nacu'lu lunu. \p \v 23 Nu uni Jesuse lunchu: \p ―Li'á rniaa nú huañi zeca zanalu. \p \v 24 Chequie uni Marta lunu: \p ―Neli'lu nucua', nediyaa nú huañi zecai chenu huañi zeca bee bene nguti, bichia nú laxu iliulabe. \p \v 25 Nu uni Jesuse lunchu: \p ―Li'á neca enu rri'i nú rehuañi zeca bee bene nguti nu rdetea elunehuañi' bee bene. Nu enu chili arqui' li'á mase nú atilla huañi zecalla. \v 26 Nu ye bee bene enu nehuañisca' nu nzeli arqui' li'á leca' xunga ati bee nze'e. ¿Nzelí arqui'lu nú rnia la? \p \v 27 Nu uninchu lunu: \p ―Nzelí arquia nú rnilu Detá, li'á nzeli arquia nú li'ilu necalu Cristo Lli'ñi Diose, enu nzu nú riña lu iliulabe. \s Unguna' Jesuse ru'u eluhua' Lázaro \p \v 28 Chenu ulaxu nú uni Marta scua lunu, chu uyatixianchu belanchu María, nu uni a'chi'nchu lunchu: \p ―Uriñala Maestro nu rixianu li'ilu. \p \v 29 Chenu ubene' María nucua', utsulíxu'unchu nzanchu lu Jesuse. \v 30 Nu lasca' chu'u Jesuse eyeche Betania ze'e, nu nzusca'nu luhuare elu uyacha'calu Marta li'inu. \v 31 Che bee bene Israel enu nucua'a ni'i beenchu saala arqui' beenchu, chenu ulañi' beella nú yexetsia nza María che nzenala beella li'inchu nu rni beella. Nzanchu nze una'nchu ru'u eluhua' Lázaro. \p \v 32 Chenu uriña María elu nzu Jesuse, utsu lliquinchu lunu nú uninchu: \p ―Detá, tunu nzulu ca'a né ati zanaa. \p \v 33 Chenu ri'yanu nú runa' María nu le'ca runa' bee bene Israel enu nuunchu, che nehuana utsi'nu, nu chiqui' nehuana utsu arqui'nu. \v 34 Nu unidichia'nu lubeella: \p ―¿Cá ucachi'hualla? \p Che unibeella: \p ―Utecuru ne lañi'lu Detá, \p \v 35 Chequie unguna' Jesuse. \v 36 Che uni bee bene Israel ze'e: \p ―¡Bi'yacuruhua chiqui' ulle'canu li'illa! \p \v 37 Pero nu' beei enu uni: \p ―Benequie' neca enu uriyeca i'culu bene enu unga niquie' i'culu ze'e, ¿xie' lá acaquiella ari'illa xi ari'illa para nú lá ati Lázaro la? \s Uhuañi zeca Lázaro lu eluti \p \v 38 Chequie stucua'la bese nehuana utsu arqui' Jesuse chenu uya bicanu ru'u eluhua ze'e. Necane tucu yube', nu nacu' tucu quiee ru'e. \v 39 Nu uni Jesuse: \p ―Uyucuhua quiee cua'. \p Che Marta zana tuxie uni lunu: \p ―Detá, nechala rlialla xne necala tacu bichia nú ungutilla. \p \v 40 Nu uni Jesuse lunchu: \p ―¿Xie' lanu unilá lulu nú tunu chili arqui'lu, lañi'lu poder' Diose la? \p \v 41 Che uyucu beella quiee nú nacu' ru'u eluhua ze'e, nu ubi'ya Jesuse enza liñibe nu rninu: \p ―Pa Diose, che'tsalu xne uri'i casolu nú unia lulu. \v 42 Li'á nediyaa nú siempre rri'ilu caso lunú rnia pero rnine lu cuenda' bee bene quie', enu nucua'a ca'a, para nú chili arqui'beella nú li'ilu uxe'lalu li'á. \p \v 43 Chenu ulaxu nú uninu scua che juerte uninu: \p ―¡Lázaro, uchiu'u liñi cua'! \fig 38 Rolling stone from Lazarus grave|CN01768B.TIF|COL|||San Juan 11:43|\fig* \p \v 44 Chequie uchiu'u Lázaro liñi eluhua ze'e, nu nebelasca' venda yalla cuna cuchiu'lla. Nu le'ca nacu' tepedaso laquie lulla, che uni Jesuse lubeella: \p ―Uxe'chehualla nu uzelahua yaalla. \s Unga tucu necatse bee bene para nú xa utibeei Jesuse \r (Mt. 26:1-5; Mr. 14:1-2; Lc. 22:1-2) \p \v 45 Chequie huaxi bee bene Israel enu uyanuu María uyalí arqui'beei Jesuse chenu ulañi' beei milagro nú uri'inu. \v 46 Pero nu'beei enu uyatixiule'e lubee fariseo lunú uri'i Jesuse. \v 47 Che bee fariseo quie' cuna bee ule'ya enu rnibiya' uquiete' sa'beella cuna beelá bee usticia nu uni beella: \p ―¿Xneca ria'ahua? Xne bene quie' rri'i huaxi bee milagro. \v 48 Nu tunu zela'ahua nú nzeri'ilá benequie' scua, ye bee bene chili arqui' li'illa, che bee usticia Roma ye'ta nitilu indu'ahua nu cuna nación'ahua. \p \v 49 Pero tucu beella enu lee Caifás enu neca ule'ya enu rnibiya' lu ye bee ule'ya lana ze'e uni: \p ―Li'ihua la biya'hua, \v 50 nu la ri'ihua beya' nú másela neca nze'ca nú ati tucutsia bene equie cuenda' ye bee bene, luquela nú nitilu diqui nación'ahua. \p \v 51 Pero né ni Caifás nucua' lu cuenda'tsialla. Diose udete' bee bedichia' cua' lulla, xne necalla ule'ya enu rnibiya' lu ye bee ule'ya lana ze'e, enze'e unilla nú enta nú ati Jesuse equie cuenda' bee bene Israel; \v 52 nu la necane nú equie cuenda'tsia beella atinu, sino que le'ca necane para nú acatucunecatse beella cuna bee bene' Diose enu nucua'a diqui lu iliulabe. \v 53 Enze'e desde bichia ze'e bee usticia' bee bene Israel unga tucunecatse beella nú útibeella Jesuse. \p \v 54 Enze'e lá lube'lua' Jesuse lubee bene Israel. Sino que uchiu'unu lu iliu Judea nu nzanu tucu eyeche nú lee Efraín axu lu tucu dañi achi, nu ze'e uya'nanu cuna bee bene'nu. \p \v 55 Chenu nze'ta riñala eliñi baxcu nú rri'i bee bene Israel. Huaxi bee bene bee eyeche enza ze'e nzuebeella Jerusalén para nú ri'ibeella lunú neca costumbre' beella para nú lecaxi naa beella lu Diose ante nú riña eliñi ze'e. \v 56 Che rla'na beei Jesuse nu rnedichia' beei lu sa'beei liñi Indu llene Jerusalén, nú unibeei: \p ―¿Xa nihua? ¿Nze'talla lu eliñi la o la ye'talla la? \p \v 57 Nu bee ule'ya enu rnibiya' cuna bee fariseo unibiya'la beella, nú tunu titse bee bene acabiya' cá nzunu ixiule'e beei para nú llunanu. \c 12 \s Tucu una'a udu' perfume cuchiu' Jesuse \r (Mt. 26:6-13; Mr. 14:3-9) \p \v 1 Sexu'cu bichia rri'i para nú aca eliñi baxcu, chenu uya Jesuse Betania, elu neca lachi Lázaro enu uri'inu nú uhuañi zeca lu eluti. \v 2 Ze'e ureche' beella tucu exee para Jesuse, Marta neca enu udete' elubacu lubeella nu Lázaro neca tucu enu nzucununu lu mexa. \v 3 Hora ze'e uriñayu María tucu arula' litro perfume nú huaxi seca xne necache'e puro nardo nu udu'nchue equie cuchiu Jesuse, nu chu ucui'chinchue cuna ichia equienchu. Nu diqui liñi ni'i ze'e ñia ulia uri'i perfume cua'. \v 4 Che uni Judas Iscariote enu neca lliana' Simón enu neca tucu lu chi'chiucu bee bene' Jesuse enu udete' cuenda li'inu, uni: \p \v 5 ―¿Xinu lá autinchu perfume quie' chuna ayu'u dimi denario para nú aca elietsa lubee bene enu seca elitsi? \p \v 6 Pero né ni Judas scua lunú nzenu arqui'i lu cuenda' bee bene enu seca elitsi, uniitsiai scua xne nehuana'i nu como li'i nuya' cuendai biti nú nu'che' dimi, che rcachi'i bee dimi nú rdete' beella yai duche'i. \v 7 Chequie uni Jesuse lui: \p ―La ri'chialunchu, xne li'inchu udu'xulanchu perfume quie' li'á para bichia chenu achi'a. \v 8 Xne bee bene elitsi ye bichia nucua'a cuna li'ihua, pero li'á la ye tiembu nzua cuna li'ihua. \s Unga tucunecatse bee bene nú úti beei Lázaro \p \v 9 Huaxi bee bene Israel ungabiya' nú nzucu Jesuse eyeche Betania, uya beei ze'e. La necatsiae para nú lañi'beei Jesuse sino que le'ca para nú lañi' beei Lázaro enu uri'inu nú uhuañi lu eluti. \v 10 Enze'e bee ule'ya enu rnibiya' unga tucunecatse beella para nú úti beella Jesuse nu le'ca nuu Lázaro uniarqui' beella úti beella. \v 11 Xne equie cuenda'lla huaxi bee bene Israel xiu'u leta beella, nu nzeli arqui' beella Jesuse. \s Uyu'u Jesuse Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40) \p \v 12 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia, huaxi bee bene bee enu uriña Jerusalén lu eliñi baxcu ungabiya' beella nú riña Jesuse ze'e. \v 13 Che uchiecu' beei iña nu uya cha'calu beei li'inu, nu urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Diose nzu cuna lia'ahua! ¡Ñia neca lu cuenda' li'inu enu nze'ta lu cuenda' Diose, enu neca Arre Israel! \p \v 14 Jesuse ullela' tucu burro e'ne' nu uricunuí, tucu nú rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni: \q \v 15 Bee bene Sión la lliquihua, \q bi'yacuruhua nze'taquiela Arre'hua, \p nchiucu' equie tucu burro e'ne'. \p \v 16 Hora ze'e lá ri'i bee bene'nu beya' lunú reca, pero chenu uquienu liñibe che uri'ibeella beya' nú scua niquie lu ichi' Stichia' Diose equie cuenda'nu, enze'e unga scua. \p \v 17 Bee bene enu nucua'a cuna Jesuse chenu ubixianu Lázaro nú uchiu'ui liñi eluhua, nu uri'inu nú uhuañi lu eluti, bee bene cua' udixiule'e lubee bene lunú ulañi'beei. \v 18 Enze'e uchiu'u huaxi bee bene uyacha'calu Jesuse, xne ungabiya' beei bee milagro nú uri'inu. \v 19 Chequie uni bee fariseo lu sa'beei ulañi'huanee nú leca xa modo ria'ahua: \p ―Bi'yacuruhua tescuala' huaxi bee bene nzenala li'illa. \s Rla'na chiucu chuna bee bene griego Jesuse \p \v 20 Bee bene enu uriña Jerusalén lu eliñi para nú lu'cu ula'na lu Diose, leta beei nucua'a chiucu chuna bee bene griego. \v 21 Li'ibeei uyabica beei lu Felipe, enu neca bene eyeche Betsaida, tucu eyeche lu iliu Galilea, nu uzequiee beei lulla nú unibeei: \p ―Detá, niarqui'ru bedichia'nuru Jesuse. \p \v 22 Che uyatixiule'e Felipe nucua' lu Andrés nu che rucu beella uyatixiule'e beella nucua' lu Jesuse. \v 23 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Uriñala hora nú li'á Bene enu uxe'la Diose, zucu' aya bee bene li'á. \v 24 Xne li'á nia luhua nú tucu nú neca tucu ebichi trigo nú tunu la benii, necasca' tucutsiae, pero tunu benii che chiqui' ayune. \v 25 Xne bene enu máse niarqui' huañi lu iliulabe quie', enta bichia nú laxu nucua', pero bene enu nzenu arqui' nú ri'i lunú niarqui' Diose mase ulle'calla lunú ulle'calla lu'culla elunehuañi nú leca xunga laxu ante lu Diose. \v 26 Tunu nu' bene enu niarqui' nú zibi' lua, ye'taquie nze'e li'á, nu elu nza'a le'ca ze'e nza nze'e. Nu bene enu zibi' lua, zucu' aya Pa Diose nze'e. \s Udixiule'e Jesuse nú atinu \p \v 27 ’¡Chiqui' nehuana nzu arquia nee hora quie'! ¿Nu xi nia? ¿Nia “Pa Diose, utsila'a li'á lunú chiqui' nehuana se'ca”? ¡La nia scua xne para nucua' nzela! \p \v 28 Enze'e rnia, Pa Diose ulube' poder'lu lubeei. \p Che uyene tucu chii enza liñibe, nú rni: \p ―Ulubela poder nú rlu'cua lubee bene pero lubezecane stucu bese lubeei. \p \v 29 Chequie chenu ubene' bee bene enu nucua'a ze'e chii cua', uni beella nú biziyu' neca enu uni, pero nu' beella enu uni: \p ―Tucu ángel neca enu ni lunu. \p \v 30 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Lá yene chiquie' lu cuenda' li'á sino que necane para li'ihua. \v 31 Nee uriñala hora nú aca elu usticia lu iliulabequie' nu nee la nibiya' beze'lu tucu nú rnibiya'i lu iliulabequie'. \v 32 Pero chenu uquieelá lu cruse, che ri'á nú yelu bee bene chili arqui' li'á. \p \v 33 Scua udixiule'enu xa modo atinu. \v 34 Che ucuaqui bee bene lunu: \p ―Li'iru nediya'ru nú lu ley rni, nú leca xunga ati Cristo. ¿Xinu rnilu nú Bene enu uxe'la Diose rqui'ña nú quiee lu cruse? ¿Ti neca Bene enu uxe'la Diose che? \p \v 35 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Lacaxea' nzulá ellie'e quie' cuna li'ihua, enze'e uyaquiehuane diquila nú nzue cuna li'ihua para nú la ri'i nú necabe ana luhua xne bene enu nzenala nú necabe la ri'i nze'e beya' cá nza nze'e. \v 36 Enze'e diquila nú nzu ellie'e quie' cuna li'ihua uchili arqui'huane para nú acahua bee benea. \p Chenu ulaxu nú uni Jesuse bee bedichia'quie' chu nzanu nu né lañia' beei li'inu. \s La chili arqui' bee bene Israel Jesuse \p \v 37 Pero añinzuca nú uri'i Jesuse huaxi bee milagro lubeei, né chili arqui'beei li'inu. \v 38 Nu scua uyalu nú uni profeta Isaías chenu unilla: \q Pa Diose, lecati nzeli arqui' beenú rniru equie cuenda'lu. \q Lecati rri'i beya' nú equie poder'lu huaxi beenú unga. \p \v 39 Enze'e né chili arqui'beei li'inu. Nu le'ca uquie'e profeta Isaías: \q \v 40 Diose uri'i nú neca xi neca nú la lañi'beei, \q nu uri'inu nú unga nziti arqui'beei, \q para nú la lañi'beei, \q nu la ri'ibeei beya', para nú la benchila'beei lua, \q para nú ri'á perdona stula beei. \m \v 41 Uni Isaías scua xne ulañi'la'lla poder nú rlu'cu Jesuse hasta hua'tu, enze'e unilla scua equie cuenda'nu. \v 42 Pero huaxi bee bene Israel uchili arqui' Jesuse, nu hasta chiucu chuna bee bene enu rnibiya' uchili arqui' li'inu. Pero lá tsiru'u beei nucua' lubee bene xne xiqui beei nú cánu la zela' bee fariseo nú chu'ulá beei liñi indu. \v 43 Xne másela uyu'u arqui'beei nú zucu' ayaa bee bene li'ibeei, luhuare nú ya'na nze'ca beei lu Diose. \s Stichia' Jesuse ri'i elu usticia \p \v 44 Nu juerte uni Jesuse: \p ―Bene enu nzeli arqui' li'á, la nzeli arqui' nze'e li'itsia, le'ca nzeli arqui' nze'e Pa Diose enu uxe'la li'á. \v 45 Nu enu rlañi' li'á, le'ca rlañi'la' nze'e Pa Diose enu uxe'la li'á. \v 46 Li'á enu neca ellie'e, uriña lu iliulabe para nú bee bene enu nzeli arqui' li'á, la chenala' beei inziu nú necha neca. \v 47 Enu riene' stichia'a nu la ri'i casoe, li'á la necaa enu dete' castiya nze'e, xne lá yela lu iliulabe para nú detea castiya bee bene, sino que uriña para nú tsila'a bee bene. \v 48 Bene enu rluachu li'á, nu la ri'i caso stichia'a nzula enu dete' castiya nze'e, bee bedichia' nú unila dete' castiya nze'e bichia chenu hualu Diose lu cuenda' bee bene. \v 49 Xne bee bedichia' nú rnia la necane stichia'tsia, sino que Pa Diose enu uxe'la li'á, li'inu unibiya'nu lua nú xi nia nu xi zetea bee bene. \v 50 Nu nediyaa nú stichia' Pa Diose necane para nú lu'cu bee bene elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Enze'e rnia tucu nú unibiya'nu lua nú nia. \c 13 \s Uquiee Jesuse cuchiu' bee bene'nu \p \v 1 Ante eliñi baxcu, nediya'la' Jesuse nú entariñala hora nú tsa'nanu iliulabequie' para nú nzianu zucunu cuna pa'nu Diose. Li'inu chiqui' uzecanu bee bene'nu lu iliulabe quie' nu secasca'nu li'ibeella hasta nee. \p \v 2 Nu chenu racuxee beella, uyu'u beze'lu arqui' Judas Iscariote lliana' Simón Iscariote para nú dete' cuendai Jesuse. \v 3 Pero nediya'la'nu nú Pa'nu Diose utsa'nala yeene yanu, nu le'ca nediya'la'nu nú enza lu Pa'nu Diose nze'tanu nu enza lu Pa'nu Diose benchila' zecanu. \v 4 Diquila nú racuxee beella utsulínu nu uluanu laquie nú nutunu lu xucunu nu ullica'nu tucu tualla xla'cunu. \v 5 Che chu udu'nu inza liñi tucu exqui'ña, nu uquixienu rquienu cuchiu' bee bene'nu, nu rcui'chinue cuna tualla nú naca'cu xla'cunu. \p \v 6 Chenu nze quienu cuchiu' Simón Pedro, unilla lunu: \p ―Detá, la yala nú quielu cuchiu'a. \p \v 7 Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Nee la ri'ilu beya' lunú rri'á, pero enta chenu ri'ilu beya'e. \p \v 8 Chequie uni Pedro lunu: \p ―¡La zelaa nú quielu cuchiu'a! \p Nu uninu lulla: \p ―Tunu la quiea cuchiu'lu la aca'lu benea che. \p \v 9 Nu ucuaqui Simón Pedro lunu: \p ―Aa che, Detá, pero la quieelu cuchiu'tsia, le'ca uquiee ya nu u'cha' li'á che. \p \v 10 Pero ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Enu ungutsala, cuchiu'tsia nze'e rqui'ña nú chequielá, xne leca' xi naa diquilla. Nu li'ihua leca' xi naahua, añinzuca nú laca yehua. \p \v 11 Li'inu uninu: “Añinzuca nú laca yehua”, xne nediya'nu nú ta enu dete' cuenda li'inu. \p \v 12 Chenu ulaxu nú uquieenu cuchiu' bee bene'nu, che ungutu zecanu laquie nú uluanu lu xucunu, nu chu uzucu zecanu lu mexa nu uninu lubeella: \p ―¿Rri'ihua beya' lunú uri'á luhua la? \v 13 Li'ihua rnihua Maestro nu Detá lua, nu neli'hua xne scua necane. \v 14 Nee li'á nú neca ulaxcuela nu Detá uquia cuchiu'hua, le'ca scua rqui'ña nú quiehua cuchiu' bee sa'hua. \v 15 Ulubela luhua xa ri'ihua para nú le'ca scua tucu nú uri'á ri'ihua. \v 16 Li'ihua nediya'hua nú ni'tucu moso' la neca equielái lu patron'i, le'ca bene enu nza luhuare' stucu bene la neca equielái lu bene enu xe'la li'i. \v 17 Ñia nza lu cuenda'hua tunu rri'ihua beya' bee nucua' nu zucu'huane. \p \v 18 ’La nia lu cuenda' yehua, li'á nediya tahua bee enu ucañia. pero rqui'ña nú yalu tucu nú rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Li'i e'cu enu racunua, ubelleta equiea.” \v 19 Nia nucua' luhua ante nú acane para nú chenu acane, chili arqui'hua nú li'á necaa enu necaa. \v 20 Neli nia luhua: Nú bene enu ri'i caso bene enu xe'laa, rri'i caso nze'e li'á, nu enu rri'i caso li'á, li'illa rri'i casolla enu uxe'la li'á. \s Udixiule'e Jesuse nú dete' cuenda Judas li'inu \r (Mt. 26:20-25; Mr. 14:17-21; Lc. 22:21-23) \p \v 21 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, chiqui' nehuana utsu arqui'nu, che udixiule'e nze'canu lubeella nú uninu: \p ―Neli nia luhua nú tucuhua dete' cuenda li'á. \p \v 22 Chequie uquixie ubi'ya bee bene'nu lu sa'beella, nu la ri'i beella beya' tabeella neca enu uninu lu cuenda'. \v 23 Nu tucu bene' Jesuse enu chiqui' secanu enu nzucu cue'tsenu diqui nú racuxe beella, \v 24 uri'i Simón Pedro seña lulla para nú nedichia'lla lunu, núti lu cuenda' rninu. \v 25 Che bene'nu enu nzucu cue'tsenu unedichia'lla lunu: \p ―Detá, ¿Taru enu dete' cuenda li'ilu? \p \v 26 Nu ucuaqui Jesuse, nu uninu: \p ―Cuachaa tele'e pá nu ya enu detene nze'ella. \p Che ucuachanu tele'e pá udete'nu ya Judas Iscariote, lliana' Simón Iscariote. \v 27 Hora nú una'tse Judas pá ze'e chu uyu'u beze'lu arquii, nu uni Jesuse lui: \p ―Lunú niarqui'lu ri'ilu, yexetsia uri'i. \p \v 28 Nu ni' tucu beella enu nzucununu lu mexa ze'e né ri'ibeella beya' xinu uninu lui scua. \v 29 Nu lunú Judas nuya' cuenda biti nú nu'che' melu, che nu' beella enu uri'i elliebacu', nú uni Jesuse lui nú chetsii xi chetsii para eliñi, urre dete'i xi dete'i lubee bene enu seca. elitsi. \p \v 30 Chenu ulaxu udacu Judas pa ze'e chu uchiu'ui nzai nu uyu'ula rula' che. \s Tucu mandamiento cuqui \p \v 31 Chenu uchiu'u Judas uni Jesuse: \p ―Nee aca achee poder nú rlu'cu Bene enu uxe'la Diose lu iliulabe, nu equie cuenda' li'inu aca achee poder nú rlu'cu Diose. \v 32 Nu scua tucu nú lube' Bene enu uxe'la Diose, xa neca poder nú rlu'cu Diose, le'ca scua lube' Diose poder nú rlu'cu bene enu uxe'lanu, nu la lea' nú acane scua. \v 33 Bee lli'ñia, lle'natsia nzula cuna li'ihua. La'nahua li'á pero tucu nú unila lubee bene Israel, le'ca scua nia luhua nee. Leca modo tsehua elu nza'a. \v 34 Nee liquia tucu mandamiento cuqui luhua: Uzecahua bee sa'hua. Tucu nú se'ca li'ihua, le'ca scua uzecahua bee sa'hua. \v 35 Tunu secahua bee sa'hua, scua ri'i ye bee bene beya' nú li'ihua necahua bee benea. \s Uni Jesuse nú ni Pedro nú la chululla li'inu \r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Lc. 22:31-34) \p \v 36 Nu uni Simón Pedro lu Jesuse: \p ―Detá, ¿ca nzalu? \p Nu uni Jesuse: \p ―Elu nza'a leca modo tselu nee, pero enta bichia nú ye'tanalalu li'á. \p \v 37 Che uni Pedro lunu: \p ―Detá, ¿xiquie nú leca modo tsea cuna li'ilu nee? ¡Nu li'á lecaxi ri'i mase nú atia lu cuenda'lu! \p \v 38 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¿Neli'lu nú atilu lu cuenda la? Li'á nia lulu nú ante nú bixia tiula, li'ilu chunala bese unilálu nú la chululu li'á. \c 14 \s Jesuse neca inziu para nú riña bene lu Diose \p \v 1 ’Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―La chenu arqui'hua, uchili arqui'hua Diose, nu uchili arqui'hua li'á. \v 2 Elu nzucu Pa Diose chiqui' nu' luguare elu cua'a bee bene nu', xne tunu leca luhuare li'á lá ania luhua nú nze tsuche'a elu cua'ahua. \v 3 Nu chenu uyatsuche'la elu cua'ahua, che nzela stucu bese para nú nzela tucua'ahua para nú cua'ahua elu zucua'a. \v 4 Li'ihua nediya'hua cá nza'a nu nu'luhua inziu para nú riñahua ze'e. \p \v 5 Chequie uni Tomás lunu: \p ―Detá, la biya'ru cá nzalu, ¿xa chuluru inziu nú rnilu? \p \v 6 Che ucuaqui Jesuse, nú uninu: \p ―Li'á neca inziu ze'e, nu nú neli neca, nu elu nehuañi. Equie cuenda' li'itsia nu' modo riña bee bene lu Pa Diose liñibe. \v 7 Tunu li'ihua nu'luhua li'á le'ca nu'luhua Pa Diose nu nee nu'lulahuanu, xne ulañi'la'huanu. \p \v 8 Che uni Felipe lunu: \p ―Detá, uzela lañi'ru Pa Diose para nú ya'na conformero. \p \v 9 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Felipe, xeela nzua cuna li'ihua, ¿Nu lasca' chululu li'á la? Enu ulañi'la' li'á, le'ca ulañi'la' nze'e Pa Diose, ¿xiquie nú rnilu lua nú zelaa lañi'hua Pa Diose? \v 10 ¿Xie' la chili arqui'lu nú tucutsia neca cuna Pa Diose nu li'inu tucutsia necanu cuna li'á la? Bee bedichia' nú rnia la necane elliebacutsia sino que Pa Diose, enu nzunu li'á, li'inu necanu enu rri'i lunú rri'á. \v 11 Uchili arqui'hua nú li'á nzunua Pa Diose, nu li'inu nzununu li'á, tunu la chili arqui'hua, uchili arqui'hua li'á equie beenú rri'á. \v 12 Li'á nia luhua nú enu nzeli arqui' li'á, le'ca ri'i nze'e beenú rri'á, nu ri'i nze'e beenú llenesca'lá neca, lunú nzia'la elu nzucu Pa Diose. \v 13 Nu ye nú nacu'hua lu Diose equie cuendaa li'á liquine. Para nú equie cuenda' lli'ñinu acachee poder nú rlu'cu Pa Diose. \v 14 Xitse nú nacu'hua lu Diose equie cuendaa, li'á liquine. \s Uni Jesuse nú xe'lanu Espíritu Santo \p \v 15 ’Tunu li'ihua secahua li'á, zu'cuhua stichia'a. \v 16 Nu li'á nacua lu Pa Diose para nú xe'lanu stucu enu du' ana arqui'hua nu ya'nalínu cuna li'ihua. \v 17 Li'inu necanu Espíritu Santo enu rni nú neli neca, bee bene enu laca bee benea leca modo yucu arqui'beei li'inu. Xne la lañi' beei li'inu nu la chulu beei li'inu. Pero li'ihua nu'luhuanu xne nzunu cuna li'ihua nu ya'nalínu arqui'hua. \v 18 La tsa'na zaquia li'ihua, nzela zeca luhua. \v 19 Lacaxea' la lañia' bee bene enu laca bee benea li'á, pero li'ihua lañi'hua li'á. Nu tucunú rlu'cua elunehuañi, le'ca scua lu'cuhua elunehuañi. \v 20 Bichia nú yucuhua Espíritu Santo ri'ihua beya' nú tucutsia necaa cuna Pa Diose, nu tucutsia necahua cuna li'á, nu tucutsia necaa cuna li'ihua. \v 21 Enu rdu' equie stichia'a nu sucu'e, nze'e rlube' nú neli seca li'á. Nu enu seca li'á zeca Pa Diose nze'e, nu le'ca zecaa nze'e, nu lubea lu nze'e nú ti necaa. \p \v 22 Chequie Judas (enu laca Judas Iscariote) uni lunu: \p ―Detá, ¿xiquie nú lutsiaru lube'lu nú ti necalu? Nu la lube'lu nú ti necalu lu beelá bee bene iliulabe. \p \v 23 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Enu seca li'á sucu' stichia'a, nu Paa Diose seca nze'e, nu Paa nu li'á nzelaru para nú huañiru cuna nze'e. \v 24 Enu la zeca li'á, la zucu' nze'e stichia'a nu bee bedichia' nú riene'hua rnia lacane stichia'a, stichia' Paa Diose enu uxe'la li'á necane. \p \v 25 ’Rnia ye bee nucua' luhua diquila nú nzusca'a cuna li'ihua; \v 26 pero Espíritu Santo enu xe'la Paa Diose equie cuendaa, li'inu du'nu ana arqui'hua nu zete'nu li'ihua yeene, nu ellu'cu arqui'nu li'ihua ye beenú unila luhua. \v 27 Chenu nzia'la liquia nú nzuxe arqui'hua, nu li'á la nitsiane tucu nú rni bee bene iliulabe xne li'á neli liquine luhua. La chenu arqui'hua nu la lliquihua. \p \v 28 ’Ubene'la'hua nú unia nú nzia'a pero benchila' zecaa luhua. Tunu neli nú secahua li'á, ñia atsu arqui'hua chenu unia nú nzia'a lu Pa Diose, xne li'inu rnibiya'nu lua. \v 29 Rixiule'exula nucua' luhua nee para nú chenu acane chili arqui'hua li'á. \p \v 30 ’La nia'a huaxilá bee bedichia' luhua, xne nze'tala enu rnibiya' lu iliulabe quie'. Añinzuca nú la nibiya' nze'e lua, \v 31 pero rqui'ña nú acane scua tucu nú rqui'ña nú acane, para nú ri'i bee bene iliulabe beya' nú li'á se'ca Pa Diose, nu rri'á lunú unibiya'nu ri'á. Utsulihua ne cha'ahua. \c 15 \s Jesuse neca xi neca luchi cuchiu' lube' \p \v 1 ’Le'ca uni Jesuse lubeella: \p ―Li'á neca xi neca luchi lube' nu Pa Diose neca xi neca enu rquienii. \v 2 Nu bee bene enu neca xi neca bee luchi yae. Bee luchi yae nú la ayu uva, chiecu'nue, pero beenú rayu uva, chi'qui yae nú la zibi' para nú lecaxi nae nu che ayulae. \v 3 Li'ihua leca' xi nahua equie nú nzeli arqui'hua bee bedichia' nú unilá luhua. \v 4 Aca tucutsiahua cuna li'á, tucu nú tucutsia necaa cuna li'ihua, xne tucu luchi lube' leca modo ayu uva lue tunu la nzenene cuna luchi uzana le'ca scua li'ihua leca modo ri'ihua lunú riu' arqui' Diose tunu la neca tucutsiahua cuna li'á. \p \v 5 ’Li'á neca xi neca luchi lube' uzana nu li'ihua necahua xi neca luchi yae. Bene enu la tsana' arqui' nú neca tucunecatse cuna li'á, nu li'á necatucunecatsea cuna nze'e, nze'e máse rri'i lunú riu' arqui' Pa Diose, xne tunu la neca tucunecatsehua cuna li'á lecaxi acahua ri'ihua. \v 6 Bene enu sana' arqui' nú neca tucunecatse cuna li'á, zeca nze'e tucu nú seca yaa luchi lube' nú urecu' nu rebichi, che yete'sae para nú chiquine. \p \v 7 ’Tunu la tsana'hua nú neca tucunecatsehua cuna li'á nu la tsana'hua nú sucu'hua stichia'a, una'cuhua nú niarqui'hua nu yucuhuane. \v 8 Nu chenu neli rri'ihua lunú riala ri'ihua equie bee nucua', li'ihua sucu' ayahua Pa Diose, scua rlube' nú neli necahua bee benea. \v 9 Tucu nú seca Pa Diose li'á, le'ca scua se'ca li'ihua udu' equiehua nú li'á se'ca li'ihua. \v 10 Tunu li'ihua sucu'hua stichia'a, rdu' equiehua nú li'á se'ca li'ihua, scua tucu nú sucua nú rni Pa Diose, xne rdu' equiea nú li'inu secanu li'á. \p \v 11 ’Rnia scua luhua para nú ñia tsu arqui'hua tucu nú ñia nzu arquia para nú za' nú ñia nzu arqui'hua. \v 12 Nee lunú rnibiya'a luhua necane: nú uzecahua bee sa'hua tucu nú se'ca li'ihua. \v 13 Le'ca eluseca nú máse llene neca nú zela tucu bene ati equie cuenda' amigo'. \v 14 Nu li'ihua necahua bee amigoa, tunu rri'ihua lunú rnibiya'a luhua. \v 15 La nia mosoa luhua xne tucu moso' la ri'i beya' ye nú rri'i patrón. Li'á rnia luhua bee amigo, xne li'á unila luhua ye beenú uni Pa Diose lua. \v 16 Li'ihua nécañihua li'á, sino que li'á ucañia li'ihua, nu uxe'la li'ihua para nú chetixiule'ehua lubee bene nú chili arqui'beei li'á, tucu nú nzeli arqui'hua li'á para nú nzedalala bee bene enu chili arqui' li'á. Nu scua Pa Diose liqui' luhua ye nú nacu'hua lunu equie cuenda' li'á. \v 17 Nee lunú rnibiya'a luhua necane: nú uzecahua bee sa'hua. \s Rana arqui' bee bene Jesuse cuna bee bene'nu \p \v 18 ’Tunu rana arqui' bee bene li'ihua ullu'cu arqui'hua nú li'á rlutila uhuana arqui'beei. \v 19 Tunu li'ihua nehuañisca'hua tucu nú nehuañi beei, seca beei li'ihua tucu nú seca beei sa'beei, pero li'á ucañia li'ihua leta beei, nu rana arqui'beei li'ihua, xne la ria'ahua tucu nú rri'i beei. \v 20 Ullu'cu arqui'hua bee bedichia' nú unilá luhua: “Ni' tucu moso' la neca equiela lu patron'.” Neequie tunu li'á rri'i condra bee bene, le'ca ri'i condra beei li'ihua, nu tunu rri'i caso beei stichia'a, le'ca ri'i caso beei stichia'hua. \v 21 Scua ri'inu beei li'ihua lunú necahua bee benea, xne lachulu beei enu uxe'la li'á. \p \v 22 ’Li'ibeei lecaxi equiya lu'cu beei, tunu li'á lá ayela ania lubeei pero nee lunú ubelalá unia lubeei leca' xi quieru'ulá beei lu cuenda' stula beei. \v 23 Nu bee bene enu rana arqui' li'á, le'ca nuu Pa Diose rana arqui'beei. \v 24 Lecaxi equiya lu'cubeei tunu li'á lá ari'á bee milagro lubeei, bee milagro nú ni' tucu bene lá ri'i, pero nee añinzuca nú ulañi'la' beei beenú uri'á rana arqui'beei li'á, nu le'ca nuu Pa Diose rana arqui'beei. \v 25 Pero recae scua, xne rqui'ña nú yalu tucu nú nequie lu ley' beei elu rni: “Rana arqui'beei li'á nu lecaxi rri'a lubeei.” \p \v 26 ’Pero chenu riña enu du' ana arqui'hua, li'inu necanu Espíritu Santo enu xe'la luhua desde elu nzucu Pa Diose, nu li'inu ninu equie cuendaa. \v 27 Nu le'ca li'ihua nihua equie cuenda' li'á, xne nucua'anuhua li'á desde nú uquixiea setea li'ihua. \c 16 \p \v 1 ’Rnia bee bedichia' quie' luhua para nú la tsu chiucu arqui'hua. \v 2 Xne nze'ta bichia nú la zela'beei nú chu'uhua liñi indu, nu hasta riña bichia nú bene enu úti li'ihua zeca nze'e nú rri'i nze'e lunú riu' arqui' Diose. \v 3 Rri'i beei scua xne lasca' chulu beei Pa Diose nu ni' li'á lá chulu beei. \v 4 Rnia bee nucua' luhua para nú chenu acane ellu'cu arqui'hua nú unilane luhua. Né nia nucua' luhua desde nú uquixiea setea li'ihua, xne li'á nzua cuna li'ihua. \s Lunu rri'i Espíritu Santo \p \v 5 ’Pero nee nzia'a lu enu uxe'la li'á nu ni'tucuhua la nedichia' lua cá nza'a, \v 6 a'la chiqui' nehuana nzu arqui'hua nú unia scua luhua. \v 7 Pero li'á rnia luhua: nú neca nze'calá para li'ihua nú nzia'a. Xne tunu la ya'a la ye'ta Espíritu Santo luhua pero tunu nzia'a li'á xe'la Espíritu Santo luhua. \v 8 Nu chenu riñanu che lube' nze'canu lubee bene ta enu rlu'cu dula, nu ta enu la lu'cu dula, nu ta enu riala castiya. \v 9 Nu li'ibeei ri'ibeei beya' nú rlu'cu beei dula xne la chili arqui'beei li'á. \v 10 Nu ri'ibeei beya' nú li'á la lu'cua dula xne nzia'a lu Pa Diose, nu la lañia'hua li'á, \v 11 nu le'ca ri'ibeei beya' nú enu riala castiya neca beze'lu enu rnibiya' lu iliulabe quie'. \p \v 12 ’Huaxisca'lá nú rlucua nia luhua, pero nee li'ihua la ri'ihua beya' xi rni bee nucua'. \v 13 Pero chenu riña Espíritu Santo li'inu lube'nu luhua ye nú neli neca xne la ninu lu cuenda' li'inu, li'inu ninu ye nú riene'nu nu equie cuenda'nu ri'ihua beya' beenú aca. \v 14 Nu li'inu zucu' ayanu li'á, xne ye nú nediya'nu lu cuendaa lube'nue luhua. \v 15 Ye nú rlu'cu Pa Diose, le'ca necane stenea enze'e unia luhua nú ye nú nediya' Espíritu Santo lu cuendaa lube'nue luhua. \s Che'e nú nehuana nzu arqui' bene cuna lunú ñia nzu arqui'lla \p \v 16 ’Lle'natsia la lañia'hua li'á, pero cheelá lle'natsia chu lañi' zeca'hua li'á, xne nzia'a lu Pa Diose. \p \v 17 Chequie nu' bee bene'nu unedichia' beella lu sa'beella: \p ―¿Xi rninu nú lle'natsia la lañia'ahuanu nu cheelá lle'natsia lañi' zeca'ahuanu xne nzianu elu nzucu Pa Diose? \v 18 ¿Xi rni bedichia' nú rninu “lle'natsia”? La ria'ahua beya' xi rninu. \p \v 19 Nu uri'i Jesuse beya' nú niarqui' beella nedichia' beella lunu bedichia' nú uninu lubeella: \p ―¿Rnedichia'hua lu sa'hua lunú unia, lle'natsia la lañia'hua li'á nu cheelá lle'natsia lañi' zeca'hua li'á la? \v 20 Neli rnia luhua nú una'hua nu nehuana tsu arqui'hua, diquila nú ñia nzu arqui' beelá bee bene. Pero lecaxi ri'i nú nehuana tsu arqui'hua, cheela che'e nú ñia'la tsu arqui'hua. \v 21 Tucu nú seca tucu una'a enu enta nú ala endu' rlachi xla'culla pero chenu ungulala endu'lla, ni' la llucua' arqui'lla nú nehuana utsi'lla equie nú ñia nzu arqui'lla nú ungula endu'lla lu iliulabe. \v 22 Le'ca scua li'ihua nehuana nzu arqui'hua nee, pero chenu nzelabi'ya zeca li'ihua chiqui' ñia tsu arqui'hua nu lecati axi nú ñia nzu arqui'hua. \p \v 23 ’Bichia ze'e leca' xi nedichia'hua lua. Nu neli nia luhua nú ye nú nacu'hua lu Pa Diose, li'inu liqui'nue luhua equie cuenda' li'á. \v 24 Hasta nee lecaxi nacu'hua lunú equie cuendaa, una'cuhua nu yucuhuane para nú za' nú ñia tsu arqui'hua. \s Jesuse uri'i ana lu ye beenú nu' lu iliulabe \p \v 25 ’Ye beenú unia luhua la ri'ihua beya'e xne unine luhua puro bee ejemplu pero nze'ta hora nú la nia'a scua luhua, sino que achee nia luhua equie cuenda' Pa Diose. \v 26 Bichia ze'e equie cuendaa nu' modo nacu'hua lu Pa Diose nu la qui'ñia' nú nacua lunu equie cuenda'hua, \v 27 xne le'ca li'i Pa Diose seca li'ihua, secanu li'ihua xne secahua li'á nu nzeli arqui'hua nú li'inu uxe'lanu li'á. \v 28 Lunú uriña lu iliulabe quie', nu nee tsa'na iliulabe quie' para nú benchila' zeca lunu. \p \v 29 Chequie uni bee bene'nu lunu: \p ―Nee si' achee rixiule'elu luru, la nia'lu bee ejemplu luru tucu nú unilu nú la ri'iru beya'. \v 30 Nee rri'iru beya' nú nediya'lu yeene nu la qui'ñialu nú ti nedichia' lulu, enze'e nzeli arqui'ru nú nze'talu enza lu Diose. \p \v 31 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Nee si' nzeli arqui'hua li'á la? \v 32 Xne nee nze'ta riñala hora, nu nee necalane, nú li'ihua ri'chialetsehua tucua tucuahua na'tsehua inziu'hua, nu tsa'nahua stuculi'a. Pero la ya'na stuculi'a xne Pa Diose nzu cuna li'á \v 33 Rnia ye bee nucua' luhua para nú equie cuenda'e ñia tsu arqui'hua. Li'ihua nehuana zecahua lu iliulabe, pero la lliquihua xne li'á uri'ila ana luye nú nu' lu iliulabe. \c 17 \s Rnacu' Jesuse lu Diose equie cuenda' bee bene'nu \p \v 1 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua lubee bene'nu, che ubi'yanu enza liñibe nu uninu: \p ―Pa Diose, uriñala hora nú aca lunú riala aca. Ulube' poder nú rlu'cu lli'ñilu para nú le'ca lube' lli'ñilu poder nú rlu'culu. \v 2 Xne li'ilu udete'lu poder lu lli'ñilu para nú nibiya'nu luye bee bene iliulabe, nu dete'nu elunehuañi nú leca xunga laxu luye bee bene, enu udete'lu lunu. \v 3 Nu elunehuañicua' neca para bee bene enu nu'lu li'ilu, nú tucutsia li'ilu necalu Diose nu nu'lu beei Jesucristo enu uxe'lalu lu iliulabe. \p \v 4 ’Li'á ulubea poder nú rlu'culu ante lubee bene iliulabe, nu nee ula'xula rri'á beenú unibiya'lu lua nú ri'á. \v 5 Nee nú nzela lulu Pa Diose uli'qui' poder lua tucu nú ulu'cune cuna li'ilu ante nú quixie iliulabe. \p \v 6 ’Bee bene enu ucañilu lu iliulabe quie' nu uliqui'lu lua, unila lubeella equie cuenda'lu. Bee bene'lu beella nu uliqui'lu beella lua nu uzucu' beella stichia'lu. \v 7 Nee rri'i beella beya' nú equie cuenda'lu nze'ta ye beenú unia nu ye beenú uri'á, \v 8 xne udixiule'a stichia'lu lubeella, nu uyali arqui'beella. Neequie rri'i nze'ca beella beya' nú nzela enza lulu, nu nzeli arqui' beella nú li'ilu uxe'lalu li'á. \p \v 9 ’Li'á rnacua lulu equie cuenda' beella, la nacua lulu equie cuenda' ye bee bene iliulabe, sino que rnacua lulu equie cuenda' bee bene enu uliqui'lu lua, xne bee bene'lu neca beella. \v 10 Nu equie cuenda' beella achee poder nú rlu'cua. Ye nú neca stenea neca stene'lu nu ye nú neca stene'lu le'ca necane stenea. \p \v 11 ’Li'á la zucua'a lu iliulabe quie' pero li'ibeella nucua'alá beella lu iliulabe, nu li'á nzela lulu. Pa Diose, li'ilu enu la lu'culí dula ubi'yaa li'ibeella enu uliqui'lu lua, cuna poder nú rlu'culu uli'qui'lua para nú aca tucunecatse beella tucu nú tucutsia neca'a. \v 12 Chenu nzunua li'ibeella lu iliulabe quie', li'ibeella enu uliqui'lu lua ubi'ya beella cuna poder nú rlu'cua uliqui'lu lua nu ni' tucu beella né nitilu, sino que unitilutsia tucu enu nzula nú nitilu, para nú yalu tucu nú rni lu ichi' stichia'lu. \p \v 13 ’Nee nzelala lulu, pero rnia bee bedichia' quie' diquila nú nzua lu iliulabe, para nú chiqui' ñia tsu arqui'beella tucu nú ñia nzu arquia. \v 14 Li'á udixiule'a stichia'lu lubeella nu rana arqui' bee bene li'ibeella, xne la nehuañia' beella tucu nú nehuañi beelá bee bene, tucu nú le'ca li'á la nehuañia tucu nú nehuañi bee bene iliulabe. \v 15 La nacua lulu nú hualu li'ibeella lu iliulabequie', sino que nacua lulu nú bi'yalu li'ibeella para nú la ri'ibeella nú necha neca. \v 16 Li'ibeella la nehuañia' beella tucunú nehuañi beelá bee bene, tucu nú le'ca li'á la nehuañia tucu nú nehuañi bee bene iliulabe. \v 17 Uri'i nú lecaxi naa beella nu la lu'cu beella dula, equie cuenda' stichia'lu. Xne stichia'lu neli necane. \v 18 Tucu nú uxe'lalu li'á lu iliulabe quie', le'ca scua li'á xe'la li'ibeella lu beela bee bene iliulabe, \v 19 Nu equie cuenda' beella dete cuendaa li'á para nú le'ca li'ibeella lecaxi naabeella equie cuenda' stichia'lu nú neli neca. \p \v 20 ’Nu la neca equie cuenda'tsia beella rnacua lulu, le'ca rnacua lulu lu cuenda' bee bene enu neela chili arqui' li'á chenu yene' beella lunú ixiule'e bee benea equie cuendaa. \v 21 Nacua lulu Pa Diose nú aca tucunecatse beella, tucu nú tucutsia necaa cuna li'ilu, nu le'ca scua acatucunecatse beella cuna li'á, para nú chili arqui' bee bene iliulabe nú li'ilu uxe'lalu li'á lu iliulabe. \v 22 Le'ca li'i poder nú uliqui'lu lua, udetene lubeella para nú acatucunecatse beella tucu nú li'ilu nu li'á tucutsia neca'a. \v 23 Li'á nzunua li'ibeella nu li'ilu nzunulu li'á para nú za'lí nú acatucunecatse beella cuna li'á, nu scua ri'i bee bene iliulabe beya' nú li'ilu uxe'lalu li'á nu secalu li'ibeella tucu nú secalu li'á. \p \v 24 ’Pa Diose, niarquia nú ye bee bene enu uliqui'lu lua cua'a beella elu zucua'a, para nú lañi' beella poder nú uliqui'lu lua xne secalu li'á desde chenu lasca' quixie iliulabe. \v 25 Pa Diose, li'ilu enu rri'i tucu nú rialane, añinzuca nú bee bene iliulabe lá chulu beei li'ilu pero li'á nu'lua li'ilu, nu bee benea nediya' beella nú li'ilu uxe'lalu li'á. \v 26 Li'á unila lubeella equie cuenda'lu nu nzenisca'la lubeella, para nú zeca beella sa'beella tucu nú secalu li'á nu li'á nzua cuna li'ibeella. \c 18 \s Una'tse bee bene Jesuse \r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53) \p \v 1 Chenu ulaxu nú uni Jesuse bee bedichia' quie', uchiu'unu nú nzanu cuna bee bene'nu stucu chú re'cu nú lee Cedrón. Ze'e nu' bee aca olivos nu uyu'ununu bee bene'nu leta bee aca ze'e. \v 2 Nu Judas, enu udete' cuenda li'inu nu'lui ze'e, xne huaxi bese uyanu Jesuse li'ibeella ze'e. \v 3 Nu ze'e uriñayu Judas texcua'a bee sundado, nu cuna texcua'a bee bene enu rriucu Indu llene Jerusalén enu uxe'la bee ule'ya enu rnibiya' nu bee fariseo nu nuya' beei bee lanza cuna bee espada nu le'ca nuya' beei bee quinqué cuna bee antorcha. \v 4 Pero lunú nediya'la' Jesuse ye nú zecanu, uchiu'unu leta bee aca ze'e, nu unidichia'nu lubeei: \q ―¿Ti rla'nahua? \p \v 5 Nu ucuaquibeei lunu: \q ―Li'iru rla'naru Jesuse bene Nazaret. \q Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \q ―Li'á neca nze'e. \p Nu Judas enu udete' cuenda li'inu le'ca nzui leta beei ze'e. \v 6 Nu chenu uni Jesuse lubeei: “Li'á neca nze'e”, ulacaquie beei enza di'chibeei nu uyecata beei lu yuu. \v 7 Chequie unidichia' zeca'la Jesuse lubeei nú uninu: \q ―¿Ti rla'nahua? \q Nu unia'la beei stucu bese: \q ―Li'iru rla'naru Jesuse bene Nazaret. \p \v 8 Che unia'la Jesuse stucu bese lubeei: \p ―Unila luhua nú li'á neca nze'e. Tunu li'á rla'nahua, uzelahua nú yue bee benequie'. \p \v 9 Ungae scua para nú uyalu nú uni Jesuse chenu uninu: “Ni' tucu bee bene enu uliqui'lu lua né nitilu beella.” \p \v 10 Chequie Simón Pedro ulualla espada nú nuya'lla nu uchiecu'lilla diaca chubé tucu bene enu lee Malco moso' ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya. \v 11 Che uni Jesuse lu Pedro: \p ―Uduche' espada cua' luhuare'e. Xne tunu Pa Diose unilanu nú nehuana zecaa rqui'ña nú nehuana zecaa. \s Unguya' bee bene Jesuse lu ule'ya enu masela rnibiya' \r (Mt. 26:57-58; Mr. 14:53-54; Lc. 22:54) \p \v 12 Chequie bee sundado ze'e nu tucu sundado enu rnibiya' lubeei, cuna bee bene Israel enu rriucu Indu llene Jerusalén, una'tsebeei Jesuse nu ullica'cubeei li'inu. \v 13 Nu unguya' beei li'inu rluti ni' Anás, enu neca suegro' Caifás, Caifás quie' neca ule'ya enu máse rnibiya' lubeelá ule'ya lana ze'e. \v 14 Nu le'ca li'i Caifás quie' neca enu uni lubee bene Israel nú neca nze'calá para li'ibeella nú ati tucutsia bene equie cuenda' ye bee bene Israel. \s Utsacu' arqui' Pedro nú nu'lulla Jesuse \r (Mt. 26:69-70; Mr. 14:66-68; Lc. 22:55-57) \p \v 15 Simón Pedro cuna stucu bene' Jesuse uyanala beella li'inu. Nu lunú nu'lu ule'ya enu mase rnibiya' cua' stucu benecua', che uyu'ulla cuna li'inu ni' ule'yacua', \v 16 pero Pedro uya'na ru'u puertatsia. Che uchiu'u bene' Jesuse enu nu'lu ule'ya enu máse rnibiya', nu unilla lu una'a enu rriucu ru'u puerta ze'e para nú uyu'u Pedro. \v 17 Che uni una'a enu rriucu ru'u puerta ze'e lu Pedro: \p ―¿Pianu le'ca li'ilu necalu tucu bene' Jesuse? \p Nu ucuaqui Pedro lunchu nú unilla: \p ―Li'á laca bene'lla. \p \v 18 Nu lunú nucuaa che bee moso' cuna bee bene enu rriucu Indu llene Jerusalén ucua'a beei quii para nú ubichia beei. Nu le'ca nzu Pedro cuna li'ibeei ru'u quii ze'e rebichia beei. \s Ule'ya enu másela rnibiya' huaxi nú unedichia'lla lu Jesuse \r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Lc. 22:66-71) \p \v 19 Chequie ule'ya enu mase rnibiya' uquixie unedichia' lu Jesuse equie cuenda' bee bene'nu nu cuna equie nú sete'nu bee bene. \v 20 Che ucuaqui Jesuse lulla nú uninu: \p ―Li'á siempre unia ante luye bee bene nu uzetea li'ibeella liñi bee indu nu cuna liñi Indu llene Jerusalén elu riete'sa' ye bee bene Israel, nu lecaxi nú unia a'chi' lubeella. \v 21 ¿Enze'e xinu rnedichia'lu lua? Unedichia' lubee bene enu ubene' nú unia, li'ibeella nediya' beella lunú uzetea li'ibeella. \p \v 22 Chenu uni Jesuse scua tucu bee bene enu rriucu ru'u Indu llene Jerusalén, udichiui ru'unu nu uni: \p ―¿Xie' scua rcuaqui bene lu ule'ya enu máse rnibiya' la? \p \v 23 Nu ucuaqui Jesuse lui nú uninu: \p ―Tunu nu' xi nú necha neca unia, uni' xine. Pero tunu uni nze'caa, ¿xinu udiñilu li'á che? \p \v 24 Che naca'cunu uxe'la Anás li'inu lu Caifás ule'ya enu másela rnibiya'. \s Stucua'la utsacu' arqui' Pedro nú nu'lulla Jesuse \r (Mt. 26:71-75; Mr. 14:66-72; Lc. 22:58-62) \p \v 25 Pero Pedro nzusca' rebichia ru'u quii ze'e. Nu unibeei lulla: \p ―¿Pianu le'ca li'ilu necalu tucu bene' Jesuse? \p Nu ucuaqui Pedro lubeei nú unilla: \p ―Li'á laca bene'lla. \p \v 26 Chequie tucu bee moso' ule'ya enu máse rnibiya' cua', enu recasa' bene enu uchiecu' Pedro diaca, uni lu Pedro: \p ―¿Xie'lanu li'á ulañialu cuna li'illa leta bee aca olivos la? \p \v 27 Nu stucua'la utsacu' arqui' Pedro nú nu'lulla Jesuse. Hora ze'e ubixia tucu tiula. \s Nzu Jesuse lu Pilato \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Mr. 15:1-5; Lc. 23:1-5) \p \v 28 Chenu uye'e lu yuu uchiu'unu beei Jesuse ni'i Caifás nu unguya' beei li'inu ru'u palacio' gobernador Roma. Nu bee bene Israel cua' né chu'u beei liñi palacio ze'e, xne para li'ibeei tunu achu'u beei ze'e lixiu naa beei lu Diose, nu che leca' modo acubeei exe baxcu. \fig 39 Jesus Before Pilate|CN01826B.TIF|COL|||San Juan 18:28|\fig* \v 29 Che uchiu'u Pilato nu unilla lubeei: \p ―¿Xi uri'i benequie' nú uriñayuhualla ca'a? \p \v 30 Che ucuaqui beei nú unibeei lulla: \p ―Tunu necalla bene nze'ca né ayelayurulla lulu ca'a. \p \v 31 Che uni Pilato lu beei: \p ―Uya'hualla, nu ulualuhua lu cuenda'lla tucu nú rnibiya' ley'hua. \p Che unibeei lu Pilato: \p ―Li'iru la lu'curu elurnibiya' nú nibiya'ru nú ati tucu bene. \p \v 32 Scua uyalu nú uni Jesuse chenu uninu equie cuenda' nú xa atinu. \v 33 Chequie uyua'la Pilato liñi palacio ze'e nu ubixialla Jesuse nu unedichia'lla lunu: \p ―¿Xie' li'ilu necalu arre' bee bene Israel la? \p \v 34 Che ucuaqui Jesuse lulla nú uninu: \p ―¿Li'itsialu rnidichia'lu nucua' la o stucu bene uni nucua' lulu la? \p \v 35 Nu ucuaqui Pilato lunu: \p ―¿Xie' bene Israel li'á la? Li'i e'cu bee bene lachilu cuna bee ule'ya enu rnibiya' udete' cuenda li'ilu lua. ¿Xi uri'ilu che? \p \v 36 Che ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Elurnibiya' nú rlu'cua lacane elurnibiya' nú nu' lu iliulabequie'. Tunu necane elurnibiya' nú nu' lu iliulabequie', rlu'cua bee bene enu ari'i xuu para nú lecati adete' cueda li'á lubeei pero elurnibiya' nú rlu'cua lacane elurnibiya' nú nu' lu iliulabequie'. \p \v 37 Chequie uni Pilato lunu: \p ―¿Li'ilu necalu arre chela? \p Nu ucuaqui Jesuse lulla nú uninu: \p ―Tucu nu rnilu scua necane, li'á neca arre. Para nucua' ungula, nu para nucua' ubela lu iliulabe quie' para nú nia lunú neli neca lubee bene. Ye bee bene enu nzenala nú neli neca riene' bee nze'e nú rnia. \p \v 38 Che uni Pilato lunu: \p ―¿Xi neca nú neli neca che? \s Unibiya' beei nú ati Jesuse \r (Mt. 27:15-31; Mr. 15:6-20; Lc. 23:13-25) \p Chenu ulaxu uni Pilato nucua', uchiu'u zeca'lalla uyani'lla lubee bene Israel ze'e nu unilla lubeei: \p ―La llela ni' tucu equiya nú uri'i benequie'. \v 39 Pero li'ihua rlu'cuhua custumbre nú li'á la'a tucu bene enu nchiñi ni'cu' lu eliñi baxcu. ¿Niarqui'hua nú la'a Arre Israel che la? \p \v 40 Chequie ubixialí zeca'labeei nú unibeei: \p ―La la'alu benequie', ula'a Barrabás. \p Nu Barrabás necai tucu huana'. \c 19 \p \v 1 Che unibiya' Pilato nú uzete'che' bee sundado Jesuse. \v 2 Nu bee sundado cua' ureche' beei tucu ellu'ñi' eche uzucu'beei equienu, nu ungutubeei li'inu tucu laquie morado. \v 3 Che uyabica beei lunu rnibeei: \p ―¡Nehuañi arre Israel! \p Nu udichiu beei ya beei lunu. \p \v 4 Chequie uchiu'u zeca'la Pilato nu unilla lubee bene Israel ze'e: \p ―Ubi'yacuruhua, hualla ca'a para nú ri'ihua beya' nú lá llela ni' tucu equiya nú xi uri'illa. \p \v 5 Nu uchiu'u Jesuse nzucu ellu'ñi' eche equienu nu nutunu laquie morado nú ungutubeei li'inu. Che uni Pilato lubee bene ze'e: \p ―¡Nzuquie'lla! \p \v 6 Che bee ule'ya enu rnibiya' cuna bee bene enu rriucu Indu llene Jerusalén chenu ulañi' beei li'inu uquixie beei rixiali beei rnibeei: \p ―¡Uquie'ella lu cruse! ¡Uquie'ella lu cruse! \p Che uni Pilato lubeei: \p ―Li'ihua uya'hualla nu uquie'ehualla lu cruse, xne li'á la llela ni'tucu equiya nú xi uri'illa. \p \v 7 Pero bee bene Israel ze'e ucuaqui beella nú unibeella: \p ―Li'iru rlu'curu tucu ley, nu lunú rnibiya' ley riala nú atilla xne rnilla nú necalla lli'ñi Diose. \p \v 8 Chenu ubene' Pilato nucua' chiqui' ulliquilla. \v 9 Che uyu'u zeca'lalla liñi palacio nu unedichia'lla lu Jesuse: \p ―¿Cá benelu? \p Pero lecaxi ucuaqui Jesuse lulla. \p \v 10 Che uni Pilato lunu: \p ―¿Xie' la cuaquilu nú rnia la? ¿Xie' la ri'ilu beya' nú rlu'cua elurnibiya' nú nibiya'a nú quielu lu cruse, nu le'ca para nú la'a li'ilu la? \p \v 11 Chequie ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Lecaxi elurnibiya' rlu'culu lua, tunu lá liqui' Diosee lulu, enze'e bene enu udete' cuenda li'á lulu nze'e rlu'cu masela equiya luquela li'ilu. \p \v 12 Nu desde hora ze'e, uquixie rla'na Pilato nú xneca modo la'alla Jesuse, pero bee bene Israel ze'e ubixialíbeei nú unibeei: \p ―¡Tunu la'alulla lacalu amigo' arre César! ¡Xne titse bene enu rni nú neca arre, rri'i condra nze'e arre César! \p \v 13 Chenu ubene' Pilato nucua' uhua zecalla Jesuse ele'ya' ante lubee bene ze'e nu chu uzuculla lu xleta elu rlualullae, tucu luhuare elu lee bedichia' hebreo Gabata, nu rni nucua' labe ele'ya' nú necache' cuna quiee. \v 14 Nu bichia ze'e neca bichia xee eliñi baxcu, nu tucu rebibichia, uni Pilato lubee bene Israel cua': \p ―¡Nzuquie' arre'hua! \p \v 15 Pero ubixialíbeei nú unibeei: \p ―¡Utilla! ¡Utilla! ¡Quie'ella lu cruse! \p Che uni Pilato lubeei: \p ―¿Xie' quie'a arre'hua lu cruse la? \p Nu ucuaqui bee ule'ya enu rnibiya': \p ―Lecati stucu neca arre'ru, tucutsia arre César neca arre'ru. \p \v 16 Chequie udete' cuenda pilato li'inu lubee sundado para nú chequie'e beei li'inu lu cruse. \s Uquie'e bee sundado Jesuse lu cruse \r (Mt. 27:32-44; Mr. 15:21-32; Lc. 23:26-43) \p \v 17 Nu uchiu'unu beei Jesuse nu nuya'nu cruse, nzenubeei li'inu “tucu luguare elu lee calavera”, nu bedichia' hebreo lee Gólgota. \fig 40 Jesus carrying the cross|CN01833B.TIF|COL|||San Juan 19:17|\fig* \v 18 Ze'e uquie'ebeei li'inu lu cruse, nu cuna xiucu bene tucua beei cada tucu chú cue'tsenu nu li'inu labe. \v 19 Nu unibiya' Pilato nú uquiee bee bedichia' equie cruse'nu nú rni: “Jesuse bene Nazaret, Arre' bee bene Israel.” \v 20 Huaxi bee bene Israel ungula bee bedichia' ze'e xne luhuare elu uquie'e bee bene li'inu lu cruse axue Jerusalén, nu bee bedichia' ze'e nequiene cuna bedichia' hebreo, cuna bedichia' griego nu bedichia' latín. \v 21 Enze'e bee ule'ya Israel enu máse rnibiya' uni beella lu Pilato: \p ―Xinu uquie'elu: “Arre' bee bene Israel”, mejora uquie'e: “Enu rni nú neca Arre' bee bene Israel.” \p \v 22 Nu ucuaqui Pilato lubeella: \p ―Lunú uquie'a, uquie'elane. \p \v 23 Chenu ulaxu nú uquie'e bee sundado Jesuse lu cruse, una'tsebeei xucunu nu utsabeei tacu pedaso xucunu nu uritsi'beei xucunu lu dacubeei. Nu stucu xucunu nú lee túnica nu lunú tucunecatsene nu la nedicune, \v 24 enze'e uni bee sundado lusa'beei: \p ―La tsa'ahuane, mejora te ita'ahua tucu rifa para nú bi'ya'ahua ta'ahua ri'i anae. \p Scua uyalu tucu nú niquie lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Uditsi'beei xucua lusa'beei, nu urita beei rifa equie túnicaa.” Scua neca nú uri'i bee sundado ze'e. \p \v 25 Axu elu uquie Jesuse lu cruse nzu na'nu cuna belalla, cuna María, una'a Cleofas, nu María Magdalena. \v 26 Chenu ulañi' Jesuse na'nu nzu cue'tse bene'nu enu chiqui' secanu, uninu lu na'nu: \p ―Naa nzucua' endu'lu: \p \v 27 Nu uninu lu bene'nu: \p ―Nzucua' na'lu. \p Desde hora ze'e uyucu cuenda bene'nu nucua' na'nu ni'lla. \s Unguti Jesuse \r (Mt. 27:45-56; Mr. 15:33-41; Lc. 23:44-49) \p \v 28 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua lunú nediya'la'nu nú uyalula yeene tucu nú riala nú acane. Nu para nú yalu tucu nú nequie lu ichi' Stichia' Diose, che uninu: \p ―Rebichia. \p \v 29 Nu ze'e nzu tucu jarra nú achechicu nu' vinagre, che ucuacha beei tucu esponja lu vinagre ze'e nu uzucu' beeii lli'i tucu aca nú lee hisopo, nu uti'beeii ru'unu. \v 30 Chenu ungüe' Jesuse vinagre ze'e, uninu: \p ―Uyalula yeene nee. \p Che chu uzi'quindiquinu nu ungutinu. \s Utse'e tucu sundado lanza cue'tse Jesuse \p \v 31 Nu bichia ze'e neca bichia xee eliñi baxcu chenu rri'ilu bee bene ye nú xi qui'ñiabeei, nu la niarqui'beei nú ya'na cuerpo' bee bene ze'e lu cruse bichia nú sulachi beei, xne bichia ze'e neca bichia nú máse necachi neca para li'ibeei, enze'e unacu'beei lu Pilato nú nibiya'lla nú acha cuchiu' bee bene enu nequie lu cruse enu nehuañisca' para nú atibeei nu laca beei lu cruse. \v 32 Che uyaa bee sundado nu rluti udi'chia beei cuchiu' tucu bene ze'e nu che udi'chia beei cuchiu' stuculla. \v 33 Pero chenu uyabica beei lu Jesuse ulañi'beei nú ungutilanu. Enze'e ne i'chia'beei cuchiu'nu. \p \v 34 Pero tucu bee sundado ze'e utse'e lanza cue'tsenu, nu uchiu'u rene cuna inza cue'tsenu. \v 35 Nu bene enu rquie'e nucua' ulañilu'lla nú ungae scua, nu neli neca nú rnilla, nu li'illa nediya'lla nú neli neca nú rnilla para nú chili arqui'hua. \v 36 Ungae scua para nú uyalu tucu nú nequie lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Ni' tucu arta'nu lá i'chia beei.” \v 37 Nu le'ca stucu luhuare lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Lañi' bee bene li'inu enu utsee lanza.” \s Uhuachi' Jesuse \r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56) \p \v 38 Chenu ulaxu nú unga ye bee nucua' che José bene eyeche Arimatea uyana'cu'lla cuerpo' Jesuse lu Pilato para nú uya'llanu. José quie' neca bene' Jesuse pero a'chi' xne xiquilla bee usticia Israel. Nu chenu uzela Pilato, che uyalla nu unguya'lla cuerpo'nu. \v 39 Nu le'ca Nicodemo enu uyabedichia'nu Jesuse tucu rula', uriñayulla tucu ala llichi'i kilo mirra nú nucha cuna áloe nú ñia rlia. \v 40 Che una'tse beella cuerpo'nu utelabeella venda nú nu' perfume, tucu nú neca costumbre' bee bene Israel chenu rcachi' beella tucu benenguti. \v 41 Axu luhuare elu uquiee Jesuse lu cruse nu' bee aca ndixí, nu ze'e nzucu tucu eluhua elu lasca'lí achi' nitucu bene, \v 42 ze'e ucachi' beella cuerpo' Jesuse xne axue, nu enta quixiela eliñi baxcu nú rri'i bee bene Israel. \c 20 \s Uhuañi Jesuse lu eluti \r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12) \p \v 1 Domingo sila'tu', chenu necabesca' uyaa María Magdalena ru'u eluhua' Jesuse, nu ulañi'lla nú uducu'la quiee nú nacu' ru'u eluhua ze'e, \v 2 che xexu'ulla uyatixiule'ella lu Simón Pedro nu lu stucu bene' Jesuse enu chiqui' secanu, nu unilla lubeella: \p ―¡Unguya' bene cuerpo' Detá Jesuse nu la ria'ahua beya' cá uri'i beei li'inu leca'nu liñi eluhua! \p \v 3 Chequie uchiu'u Pedro cuna stucu bene'nu, nzuebeella ru'u eluhua ze'e. \v 4 Rucu beella xuxu'u beella nzuella pero stuculla másela xexu'u nza che rlutilálla uriñalla ru'u eluhua ze'e luquela Pedro. \v 5 Chequie uzi'quilulla ri'yalla liñi eluhua ze'e, nu ulañi'lla laquie nú ubela Jesuse nchiucu' ze'e pero né chu'ulla. \v 6 Che chu uriña Simón Pedro nu uyu'ulla liñi eluhua ze'e nu le'ca ulañi'lla laquie ze'e nú nchiucu'e ze'e, \v 7 nu le'ca ulañi'lla laquie nú ubela equienu nu la nchiucu'e cuna laquie nú ubela cuerpo'nu sino que neyu'chine nchiucu' renene. \v 8 Che le'ca uyu'u stucu bene'nu enu uriña rlutilá liñi eluhua ze'e nu ulañi'lla nú unga, che uchili arqui'lla. \v 9 Pero lasca' ri'ibeella beya' lunú rni lu ichi' Stichia' Diose nú huañi Jesuse lu eluti. \v 10 Che chu nzia bee bene'nu nze'e ni'beella. \s Ulube'lu Jesuse lu María Magdalena \r (Mr. 16:9-11) \p \v 11 Pero María uya'nalá ru'u eluhua runa'. Nu diquila nú runa'lla uzi'quilulla ubi'yalla liñi eluhua ze'e, \v 12 nu ulañi'lla chiucu bee ángele enu nutu laquie niquichi nzucu liñi eluhua ze'e. Tucunu nzucu elu unguta equienu nu stucunu nzucu elu unguta e'yanu. \v 13 Che unidichia' bee ángele cua' lu María nú uni beenu: \p ―Una'a, ¿xiquie nú runa'lu? \p Che unilla lubeenu: \p ―Xne unguya' bene cuerpo' Detá Jesuse, nu la ri'á beya' cá uri'i bene li'inu. \p \v 14 Ulaxutsia unilla scua, ubelletalla nu ulañi'lla nú nzu Jesuse ze'e, pero lá chululla li'inu. \v 15 Che uninu lulla: \p ―Una'a, ¿xiquie nú runa'lu? ¿Ti rcua'nalu? \p Ulle'ca María nú bene enu rriucu bee aca ndixi ze'e necanu, nu unilla lunu: \p ―Detá, tunu li'ilu unguya'lu cuerpo' Jesuse, udixiule'e lua cá uri'ilunu para nú nzetucua'anu. \p \v 16 Nu uni Jesuse lulla: \p ―¡María! \p Che ubelletalla nu unilla lunu bedichia' hebreo: \p ―¡Rabuni! ―nu ni bedichia' cua': Maestro. \fig 41 Mary kneeling before Jesus|CN01857B.TIF|COL|||San Juan 20:16|\fig* \p \v 17 Che uni Jesuse lulla: \p ―Utsana' li'á, xne lasca' cha'a elu nzucu Paa, pero uquia nu uni' lubee benea nú nzia'a elu nzucu Paa, enu le'ca neca Pa'hua nu neca Diosea, nu le'ca necanu Diose'hua. \p \v 18 Chequie uyatixiule'e María Magdalena lubee bene'nu nú ulañi'lla Jesuse nu le'ca udixiule'ella lubeella yebeenú uninu lulla. \s Ulube'lu Jesuse lubee bene'nu \r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14‑18; Lc. 24:36-49) \p \v 19 Nu chenu uyu'u rula' domingo ze'e neyete'sa' bee bene'nu nu nacu' ru'u puerta nucua'a beella xne xiquibeella bee usticia Israel, che tu'natsia uyu'u Jesuse elu nucua'a beella nu uninu lubeella: \p ―¡La lliquihua! \p \v 20 Chenu ulaxu uninu scua, ulube'nu yanu nu cue'tsenu lubeella. Nu chiqui' ñia utsu arqui'beella nú ulañi' beella li'inu. \v 21 Che stucua'la bese uni Jesuse lubeella: \p ―¡La lliquihua utsu naqui arqui'hua! Nu tucunú uxe'la Paa li'á, le'ca scua xe'la li'ihua lubee bene iliulabe para nú ixiule'ehua stichia'nu lubeella. \p \v 22 Chequie ulaanu equie beella nu uninu lubeella: \p ―Uyucuhua Espíritu Santo. \v 23 Chenu nihua nú xa aca perdona stula bee bene, che enu ri'i caso nú nihua neca perdona stula nze'e, nu enu la ri'i caso nú nihua la aca perdona stula nze'e. \s Ulañi' Tomás Jesuse \p \v 24 Pero Tomás, enu neca lu chi'chiucu bee bene'nu, enu rri'chia bee bene cuachi lecalla chenu ulube'lu Jesuse lubeelá bee bene'nu. \v 25 Chequie chenu uni beella lu Tomás: \p ―Ulañi'ru Detá Jesuse. \p Che ucuaqui Tomás lubeella: \p ―Tunu la lañia yanu elu uzucu clau, nu tunu la dua'a cuene yaa ze'e nu tunu la du'a yaa cue'tsenu elu udi'qui, la chili arquia. \p \v 26 Xunu bichia luze'elá, uyetesa' zeca bee bene'nu nu le'ca nzu Tomás leta beella nu nacu' puerta nucua'a beella, che ulube'lu Jesuse lubeella nu uninu lubeella: \p ―¡Tsuxe arqui'hua! \p \v 27 Che uninu lu Tomás: \p ―Udu' cuene yaalu ca'a nu ubi'yacuru yaa, nu uli'qui yalu nu una'tse cue'tsea la za' arqui'lu. ¡Uchili arqui' li'á! \p \v 28 Chequie uni Tomás lunu: \p ―¡Li'ilu necalu Paa nu Diosea! \p \v 29 Nu uni Jesuse: \p ―¿Nzelí arqui'lu li'á xne ulañi'la'lu li'á? ¡Ñia neca lu cuenda' bee bene enu nzeli arqui' li'á añinzuca nú lá lañi' beei li'á! \s ¿Xiquie nú uquiee libro quie'? \p \v 30 Huaxilá bee milagro nú uri'i Jesuse lubee bene'nu nu lá quiee lu libro quie'. \v 31 Pero uquiee bee nucua' para nú chili arqui'hua nú Jesuse neca Cristo lli'ñi Diose, nu lunú chili arqui'hua li'inu lu'cuhua elunehuañi lu Diose liñibe. \c 21 \s Ulube'lu Jesuse lu achi bee bene'nu \p \v 1 Lu ze'e lá, ulube'lu zeca'la Jesuse lubee bene'nu ru'u inzatu' Tiberias, nu singuie ulube'lunu lubeella: \v 2 Chenu neyete'sa' beella, nzu Simón Pedro, cuna Tomás enu rri'chia bee bene cuachi, nu Natanael enu neca bene Caná tucu eyeche lu iliu Galilea cuna bee lliana' Zebedeo nu cuna xiucu bee bene'nu. \v 3 Che uni Simón Pedro lubeella: \p ―Nza'a nze ucua'a bee bela. \p Che unibeella: \p ―Le'ca nuuru tseru cuna li'ilu. \p Che nzuebeella nu uquie beella equie tucu barco, pero rula' ze'e né uculí beella bee bela. \v 4 Chenu enta ye'ela lu yuu, uriña Jesuse ru'u inzatu' ze'e, pero né chulu bee bene'nu li'inu. \v 5 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―Bee endu', ¿lá ucuhua ni' tucu bela la? \p Nu ucuaqui beella nú uni beella: \p ―Ni' tucuí. \p \v 6 Che uninu lubeella: \p ―Utsi'quihua ixiu nú rucuhua bee bela enza cue'tse barco chubee para nú ucuhua bee bela. \p Nu scua uri'i beella, nu la riqui'a beella lua beella ixiu lu inza, xne huaxi bela nu' liñii. \v 7 Chequie bene'nu enu chiqui' secanu uni lu Pedro: \p ―¡Detá Jesusenu! \p Chenu ubene' Simón Pedro nú necanu Detá Jesuse che chu ungutulla xuculla nú ulualla, nu chu utetsalla lu inza. \v 8 Che beelá bee bene'nu uriñayuu beella barco ze'e nú nzexa' ixiu nú achee nú bela hasta ru'u inzatu', xne rri'i casi tucu ayu'u metro para nú riña beella ru'u inzatu'. \fig 42 Disciples pulling net to shore|CN01875B.TIF|COL|||San Juan 21:8|\fig* \v 9 Chenu ulaca beella equie barco ze'e ulañi' beella nú nucua'a quii nu nchiucu' tucu bela lue, nu cuna pá. \v 10 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Uteyuhua chiucu chuna bee bela enu ulaxu inza uducuhua. \p \v 11 Che uquie zeca Simón Pedro equie barco ze'e nu uxa'lla ixiu nú achee nu' bee bela llene hasta ru'u inzatu', nu neca tucu ayu'u arula' nu' chuna beeí, añinzuca nú huaxi beeí né tsa ixiu ze'e. \v 12 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Utehua ne acusila'hua. \p Nu ni'tucu bee bene'nu lá laca arqui' beella anedichia' beella nú tinu, xne nediya'la' beella nú Jesusenu. \v 13 Che chu uyabica Jesuse, nu una'tsenu pá nu udete'nue udacu beellae, nu le'ca scua uri'inu cuna bela. \p \v 14 Ninguie' neca bese rriuna nú ulube'lu Jesuse lubee bene'nu chenu uhuañi zecanu lu eluti. \s Lunú uni Jesuse lu Simón Pedro \p \v 15 Chenu ulaxu nú udacusila' beella, uni Jesuse lu Simón Pedro: \p ―Simón, lliana' Jonás, ¿másela secalu li'á luquela beelá beella la? \p Nu ucuaqui Pedro lunu: \p ―Ahua', Detá, li'ilu nediya'lu nú se'calu. \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Ubi'ya bee benea che. \p \v 16 Che unedichia'lanu bese rrucu lulla: \p ―Simón, lliana' Jonás, ¿secacálu li'á la? \p Nu ucuaqui Pedro lunu: \p ―Ahua, Detá, li'ilu nediya'lu nú se'calu. \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Ubi'ya bee benea che. \p \v 17 Nu bese rriuna unedichia'lanu lulla: \p ―Simón lliana' Jonás, ¿secalu li'á la? \p Che nehuana utsu arqui' Pedro xne unedichia'nu chuna bese lulla tunu secacalla li'inu, nu ucuaquilla nú unilla: \p ―Detá, li'ilu nediya'lu yeene. Li'ilu nediya'lu nú se'calu. \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Ubi'ya bee benea che. \v 18 Li'á rnia lulu nú chenu nere'ne'lálu, rutulu xuculu nu nzalu elu niarqui'lu, pero chenu uxulu lílu yalu nu stucu bene utu xuculu li'ilu nu uya' nze'e li'ilu elu la niarqui'lu chálu. \p \v 19 Chenu uni Jesuse scua, rixiule'enu equie cuenda' nú xa ati Pedro, nu equie nú atilla zucu' ayalla Diose. Chequie uninu lulla: \p ―Utenala li'á. \s Bene' Jesuse enu chiqui' secanu \p \v 20 Chenu ubelleta Pedro ulañi'lla nú nze'tanala bene' Jesuse enu chiqui' secanu li'ibeella, enu uzucu cue'tsenu chenu udacuxee beella enu unedichia' lunu: “Nu ti dete' cuenda li'inu.” \v 21 Chenu ulañi' Pedro li'illa unedichia'lla lu Jesuse nú unilla: \p ―Detá, li'iquiella ¿xa zecalla? \p \v 22 Ucuaqui Jesuse lulla nú uninu: \p ―Tunu niarquia nú nehuañilla hasta chenu riña zecaa lu iliulabe, cuenda nucua'. Li'ilu utenalatsia li'á. \p \v 23 Che urichialetse bee bedichia' cua' leta beelá bee bene'nu, nú bene'nu nucua' la atilla. Pero lá ni Jesuse nú la atilla. Lunú uninu neca: “Tunu niarquia nú nehuañilla hasta chenu riña zecaa lu iliulabe, cuenda nucua'.” \p \v 24 Nu le'ca bene'nu ninguie' rni bee nucua' nu uquie'ellae. Nu nediya'ahua nú neli rnilla. \p \v 25 Nu huaxilá beenú uri'i Jesuse nu tunu quiee tucua tucua bee se'ca nú la yala lu iliulabe chu'u bee libro quie'. \p Amén.